Scientia

Big Bang-ul ar trebui să fi creat materie şi antimaterie în părţi egale. Atunci Universul ar fi trebuit să dispară aproape imediat după creare, prin autoanihilare. Faptul că suntem aici să cugetăm, ne spune că ceva este greşit în ceea ce am crezut. Întrebarea este: ce?

Inexplicabil: sunetul „The bloop” (7)

Big Bang-ul ar fi trebuit să creeze materie şi antimaterie în părţi egale sau cel puţin asta spun cele mai bune teorii ale noastre. În cazul în care acest lucru este adevărat, atunci universul ar fi trebuit să dispară într-un suflu mare de autoanihilare aproape de îndată ce a început.

Experimentele din acceleratoare ne spun că pentru fiecare 10 miliarde de antiprotoni prezenţi în Universul timpuriu, au existat 10 miliarde şi unul protoni. Acest dezechilibru mic se aplică şi la alte particule, cum ar fi electronii. La un moment dat în istoria cosmică materia şi antimateria s-au întâlnit şi s-au anihilat. Lăsate în urmă, aceste particule s-au adunat şi au format Universul dominat de materie pe care îl ştim şi astăzi. Dar ce a creat acest dezechilibru iniţial? Răspunsul este scurt: nu ştim. O posibilitate este că antimateria se ascunde pe undeva, la mare distanţă, prin Univers. Totuşi, asta e puţin probabil.

O teorie mai bună izvorăşte din forţa slabă, care reglementează anumite procese nucleare, inclusiv dezintegrarea radioactivă beta. În 1964, fizicienii au descoperit că forţa slabă nu este simetrică în relaţiile sale cu materia şi antimateria, rezultând în ceva cunoscut ca încălcarea simetriei CP. Acest lucru i-a făcut pe fizicieni să afirme faptul că legile fizicii sunt dezechilibrate. Problema este că modelul standard al fizicii particulelor spune că legile nu sunt suficient de dezechilibrate. „Nu există suficientă asimetrie CP pentru a face treaba”, spune Frank Close de la Universitatea din Oxford.

Alte idei pentru a explica dezechilibrul de materie şi antimaterie din Universul timpuriu includ o particulă ipotetică, numită majoron, despre care se crede că a creat neutrini şi antineutrini, dar nu în cantităţi egale. Acest fapt ar fi condus în cele din urmă la un dezechilibru între materie şi antimaterie. „Dacă vom găsi majoroni la Large Hadron Collider de la CERN”, spune Close, „atunci am putea spera să studiem dezintegrarea lor”. Acest lucru ne-ar putea ajuta să vedem dacă teoria despre ei este adevărată.

Inexplicabil : problema litiului (9)

Textul reprezintă traducerea articolului 13-more-things publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Duceac Irina Delia