Scientia

Christian de Duve, biolog care în 1974 a câştigat premiul Nobel pentru realizările din domeniul structurii celulare, este de părere că, de-a lungul evoluţiei, am dezvoltat trăsături care vor duce la extincţia umanităţii, dacă nu învăţăm să le controlăm.

Christian de Duve este profesor emerit la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia şi Universitatea Rockefeller, New York.

Christian de Duve

Suntem cea mai de succes specie de pe Terra, dar credeţi că până la urmă vom plăti preţul pentru acest succes. De ce?

Preţul succesului nostru este epuizarea resurselor naturale, care conduce la crize energetice, schimbarea climatului şi distrugerea habitatului nostru. Dacă epuizăm resursele naturale, nu va mai rămâne nimic pentru copiii noştri. Dacă o să continuăm în aceeaşi direcţie, umanitatea se îndreaptă către momente teribile, dacă nu către extincţie.

Credeţi că selecţia naturală a funcţionat împotriva noastră. Cum?

Pentru că selecţia naturală nu are viziune pentru viitor. Selecţia naturală a dus la apariţia unor trăsături ca egoismul de grup în genele umane. Acestea au fost folositoare strămoşilor noştri în condiţiile lor de viaţă, dar au devenit nocive pentru noi. Ceea ce ne-ar ajuta să menţinem resursele naturale sunt trăsături genetice care ne-ar permite să sacrificăm prezentul de dragul viitorului. Este nevoie de înţelepciune pentru a sacrifica ceva ce este în mod imediat avantajos pentru ceva care va fi important în viitor. Selecţia naturală nu face asta; ea este "interesată" doar de ceea ce se întâmplă astăzi. Nu-i pasă de de strănepoţii ori de stră-strănepoţii noştri.

Numiţi această vedere mioapă "păcatul originar". De ce aţi ales această terminologie?

Cred că cei care au scris Geneza au detectat egoismul intrinsec al naturii umane, care eu cred că se găseşte în genele noastre şi au inventat mitul păcatului originar pentru a-l menţiona. Este o imagine pe care o am. Nu mă pronunţ ca un exeget, nu interpretez scriptura.

Poate umanitatea depăşi acest "păcat originar"?

Noi trebuie să acţionăm împotriva selecţiei naturale şi să ne opunem activ unora dintre trăsăturile noastre genetice.

Una dintre soluţiile pe care le propuneţi este controlul populaţiei, dar nu este cumva acest lucru problematic din punct de vedere etic?

Este o simplă problemă de cifre. Dacă vrem ca această planetă să continue să fie locuibilă pentru toţi cei care sunt în viaţă, trebuie să limităm numărul locuitorilor. Prădătorii o fac prin uciderea celor mai bătrâne şi mai bolnave exemplare din grupul de animale, dar nu cred că această abordare este una etică în privinţa speciei umane. Aşa că ce rămâne? Controlul naşterilor. Dispunem de metode practice, etice şi stabilite ştiinţific pentru controlul naşterilor. Aşa că eu cred că acesta este cel mai etic mod de a reduce populaţia lumii.

De asemenea, propuneţi acordarea unor puteri mai mari femeilor. De ce?

Vorbind ca un biolog, eu cred că femeile sunt mai puţin agresive decât bărbaţii, iar acestea joacă un rol mai important în educaţia timpurie a copiilor şi îi ajută pe aceştia să depăşească zestrea genetică.

Sunteţi optimist privitor la viitorul lumii?

Sunt un optimist precaut - foarte precaut. Încerc să fiu optimist pentru că prefer să dau un mesaj de speranţă către cei tineri, adică să le transmit: puteţi face ceva. Dar în prezent nu sunt prea multe dovezi că s-ar  întâmpla ceva încurajator.

Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol, realizată cu acordul New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.