Scientia

Cunoaşteţi foarte bine etichetele şi desenele de avertizare de pe pachetele de ţigări. Uitaţi acum de ele! Autorităţile sanitar-veterinare ar trebui să pună astfel de etichete pe... pui. Da, aţi citit bine. Pe puii pe care îi cumpărăm de la supermarket. Congelaţi sau proaspeţi.

Mizeriile pe care le mâncăm (1)

Un test recent, care a luat la întâmplare numai vreo 500 de pui controlaţi în magazine, a găsit Campylobacter jejuni pe 42% din ei şi Salmonela enteridis pe 12%. Cu ce se ocupă aceste două minuscule "făpturi"? Să le luăm pe rând...

Campylobacter jejuni

Existenţa bacteriei a fost luată în serios abia prin anii ’70. Un mister legate de Campylobacter este modul în care poate să trăiască în aparatul digestiv al păsărilor fără să provoace vreo maladie şi, în acelaşi timp, să fie un organism patogen atât de invaziv pentru oameni.

Campylobacter jejuni

Infecţia cu Campylobacter provoacă, în general, diaree inflamatorie, uneori cu sânge, crampe, febră şi dureri. Cea mai frecventă cauză alimentară este carnea de pasăre. în Statele Unite sunt înregistrate în fiecare an peste 2 milioane de cazuri de infecţie cu Campylobacter, iar bacteria a devenit cauza principală a gastroenteritei bacteriene. Infecţiile cu Campylobacter sunt contagioase, mai ales la membrii aceleiaşi familii şi la copiii din creşe şi grădiniţe.

Infecţia cu Campylobacter rămâne cea mai frecventă boală infecţioasă care se transmite de la animale la om, arată un raport realizat în 2008 de către Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Din câte cunosc eu, nu există în România un raport public similar. Secret. Sau neglijenţă.

Rezistenţa Campylobacter la cel mai folosit antibiotic, ciprofloxacin, este în creştere, ajungând, în 2006, la 45%, ducând la probleme serioase în tratarea bolii. Peste 175.000 de europeni au suferit din cauza acestei infecţii în 2006.

Salmonella enteridis

În fiecare an aproximativ 40.000 de cazuri de salmoneloză sunt raportate în SUA. Deoarece cazurile uşoare nu sunt diagnosticate sau raportate, numărul real al infecţiilor poate fi de 30 de ori mai mare. Salmonelozele sunt mai frecvente vara decât iarna. Copiii sunt cei mai susceptibili să facă salmoneloză; copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu deficienţe ale sistemului imun fac formele cele mai grave ale infecţiei.

Salmonella se poate contacta când alimentul este contaminat în timpul procesului de pregătire a mâncării, prin manipularea lui cu mâini nespălate sau infectate. Mâncarea infestată arată şi miroase normal de obicei.

Simptomele salmonelozelor sunt diareea, febra şi crampele abdominale, apar la 12-72 ore după infecţie, iar boala persistă în mod normal timp de 4-7 zile.

Ok, acestea sunt "făpturile". Cum ne luptăm cu ele? Ce putem face?

Mai întâi, în supermarket, priviţi etichetele. Puii crescuţi în fermele ecologice, unde au loc să umble în voie, au şanse foarte mici de a-şi transmite unul celuilalt bacteriile mai sus menţionate. Din păcate sunt mult mai puţini şi mai rar sacrificaţi. Cu totul altfel stau lucrurile cu păsările crescute în cuşti. Acestea sunt crescute în număr foarte mare în spaţii infime unde îşi transmit una alteia... tot ce îşi pot transmite...

Atunci, acasă se poate face ceva? Da. Mai întâi evitaţi să spălaţi carnea crudă în chiuvetă. Evitaţi astfel contaminarea altor alimente care vor ajunge acolo ulterior. Oricât ar părea de ciudat, unii specialişti recomandă chiar aşezarea cărnii de pui direct în vasul în care va fi gătită! Tocătorul pe care este tranşată carnea, precum şi cuţitul, ar trebui dezinfectate cu apă oxigenată. În ce priveşte temperatura de preparare, o altă metodă de "sterilizare" a cărnii infectate ar trebui să fie de cel puţin 100 de grade Celsius. Controlul cu furculiţa al stadiului preparării sau aprecierea după culoare a cărnii şi a zemurilor pe care le lasă sunt metode riscante.

Dar carnea de pui nu e singura care ar putea provoca probleme serioase...

Pericolele alimentaţiei - carnea tocată (3)