Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Stresul. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi |
|
|
| Corpul omenesc |
| Scris de Duceac Irina |
| Sâmbătă, 10 Decembrie 2011 14:06 |
|
Ne stresăm când trecem strada, la serviciu etc. Mai jos sunt prezentate zece lucruri referitoare la stres, printre care şi câteva modalităţi de a scăpa de stres. 2. Efectele negative ale stresului sunt boli ale inimii, hipertensiune şi scăderea eficienţei organismului în a se apăra de microbi. 3. Stresul poate să-ţi rupă inima! La propriu. Atunci când nivelul de stres este foarte mare, în inimă se pot aduna diferite substanţe secretate de organism ca răspuns la stres. Acumularea lor produce modificări la nivelul inimii, iar consecinţa poate fi apariţia de fisuri în pereţii din camerele inimii.
5. Cortizolul, un hormon de stres, creşte pe moment capacităţile organismului, făcându-l să poată trece mai uşor peste starea de stres. Apoi, se poate spune că se aplică principiul al treilea al mecanicii, enunţat de Newton: orice acţiune este urmată de reacţiune. Şi aceasta este scăderea sistemului imunitar, creşterea glicemiei şi alte tulburări hormonale. 6. Dacă ar fi să luăm ca măsură a stresului nivelul de cortizol, atunci cel mai scăzut nivel îl vor avea bibliotecarii, iar cel mai mare nivel apare la pompieri şi la piloţii de avioane. Deci dacă vrem să avem o viaţă liniştită şi lipsită de stres, ar trebui să ne facem bibliotecari! 7. Un studiu efectuat de cercetători cu privire la modalităţi de destresare a arătat că jocurile ce implică violenţă (jocurile cu împuşcături, de exemplu) pot fi o soluţie la îndemână pentru a scăpa de stres. 8. Unii dintre factorii care contribuie la menţinerea unei stări de calm sunt confortul din casă, aerul curat, liniştea şi un pic de motivaţie în a evita să te gândeşti la problemele stresante. 9. Unele studii afirmă că la primate, un nivel ridicat de cortizol pentru o perioadă mai lungă de timp determină leziuni la nivelul hipocampului (porţiune a creierului unde se găseşte centrul pentru memorare şi învăţare). 10. Dacă viaţa în oraşele mari este un factor de stres, atunci ne putem muta cu toţii la ţară. Ori, dacă avem aspiraţii mai mari, Danemarca reprezintă o soluţie. Într-un studiu efectuat pe danezi s-a evidenţiat faptul că 90% dintre locuitori sunt mulţumiţi de viaţa lor.
|
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Termenul de stres îi aparţine biochimistului austro-ungar Hans Hugo Bruno Selye care definea stresul ca o formă de adaptare a organismului la modificările din mediul înconjurător. Astăzi stresul a devenit ceva normal.