Scientia

Convulsia (lat. convulsio = convulsie, de la convellere = a zdruncina) este o contracţie involuntară şi sacadată a uneia sau mai multor grupe musculare, determinând mişcări localizate sau ale întregului corp. Citiţi în continuare câteva detalii pe această temă.

În raport cu durata contracţiilor, convulsiile pot fi: clonice (scurte, ritmice, ale unor grupe musculare sau ale întregii musculaturi), tonice (cu caracter prelungit) şi tonicoclonice. La copil, convulsiile au o semnificaţie clinică diferită, deoarece prelungirea unei crize netratate se poate solda cu decesul copilului.

Mecanismul convulsiilor constă într-o activare bruscă a unor grupe de neuroni, consecinţă a afectării funcţionării normale a neuronilor prin perturbarea aportului de oxigen şi substanţe nutritive. La copil, convulsiile pot să apară în diferite leziuni ale sistemului nervos, hipocalcemie (scăderea cantităţii de calciu din sânge), hipoglicemie (scăderea cantităţii de glucoză din sânge), în SIDA. Cele mai frecvente convulsii la copil sunt cele febrile, din timpul unor boli infecţioase care produc febră. Altă cauză de convulsii la copil este epilepsia.

La adult, convulsiile pot apărea în cursul unor afecţiuni ale creierului (traumatisme, tumori, epilepsie etc.), în unele intoxicaţii (de ex. cu stricnină) sau pot fi de natură psihică (în crizele de isterie).

În filmulețul următor puteți urmări cum un fotbalist are convulsii după ce este lovit în timpul jocului: