Cu toţi ştim astăzi câteva lucruri despre longitudinea geografică. În funcţie de aceasta se stabileşte ora locului în care ne aflăm, informaţie atât de vitală. Cu ajutorul acestor sisteme de coordonate ne putem afla exact poziţia pe Pământ, lucru de asemenea foarte util, oriunde ne-am afla. Dar oare câţi dintre noi ştiu că acum mai puţin de 400 de ani, meridianul reper, adică meridianul zero, trecea printr-un oraş aflat în prezent în România, mai precis prin Oradea?


Cetatea Oradea

 

Cetatea Oradea

Oradea, în Evul Mediu, în 1617. Gravură de Braun şi Hogenberg.
credit: Wikimedia Commons



Da, timp de aproximativ 200 de ani, mai exact între anii 1464 – 1667, acest meridian de referinţă, necesar atunci pentru întocmirea hărţilor atât de necesare navigatorilor în perioada de aur a marilor descoperiri geografice, a fost amplasat în Cetatea Oradea. El trecea chiar pe lângă clădirea Palatului Episcopal de atunci. Dar oare cui i se datorează stabilirea poziţiei acestui meridian reper, tocmai printre bastioanele orădene? Numele lui este Ioan Vitez (János Vitéz) de Zredna.

Ioan Vitez de Zredna a fost episcop între anii 1445 şi 1465, în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Atunci Cetatea Oradea a avut parte de o perioadă de înflorire pe plan cultural. Între altele, a fost fondată şi o bibliotecă, ce mai târziu va sta la baza celebrei biblioteci „Corviniana”, a lui Matei Corvin, unde puteau fi găsite cărţi copiate în Oradea sau aduse direct din Italia. Episcopul Vitez i-a fost chiar profesor personal lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara şi ulterior voievod al Transilvaniei.

Fiind format în Italia, aflată la acea vreme în plin avânt renascentist, Ioan Vitez a devenit pasionat de astronomie, cu atât mai mult cu cât aceasta promova alte valori decât astrologia. Astrologia avea însă trecere la capele încoronate şi, prin urmare, şi o finanţare mai bună. Bravul episcop îşi dorea însă să înlăture obscurantismul din rândul maselor. De aceea, a început să realizeze un tabel de predicţie a eclipselor, fenomene astronomice atât de înfricoşătoare pentru oamenii acelor vremuri.

Desigur, singur nu putea realiza toate acestea, aici intrând pe scenă fizicianul vienez Georg von Peuerbach. Acesta a trăit între anii 1423 şi 1461. Peuerbach era la acea vreme un profesor recunoscut în Europa, fiind supranumit după moartea sa „părintele astronomiei observaţionale”, deşi a introdus şi o serie de elemente matematice în astronomie. Între 1454 şi 1457 a fost chiar astrologul oficial al curţii regale a regelui Ladislau al V-lea al Ungariei şi Boemiei.



Georg von Peuerbach

 

Georg von Peuerbach

Georg von Peuerbach, născut pe 30 mai 1423 în oraşul austriac Peuerbach, decedat pe data de 8 aprilie 1461, la Viena.
credit: http://www.pitts.emory.edu



A sosit la Oradea împreună cu tabelele pentru eclipsele de Soare şi de Lună, precum şi cu instrumentele astronomice ale vremii (astrolab, cadran solar etc.). L-a însoţit şi unul dintre cei mai buni elevi ai săi, Johannes Müller von Königsberg, cunoscut mai târziu ca şi Regiomontanus. Observaţiile strânse de acesta au stat la baza lucrării „Tabula Varadiensis” (în traducere „Tabelele Orădene”), care prezenta informaţii despre poziţiile Lunii şi ale planetelor, atât de folositoare navigatorilor.

Această lucrare nu a fost neglijată de mari navigatori precum Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci. De notat faptul că în 1504 aceste tabele au fost folosite de Columb pentru a convinge băştinaşi din Jamaica să îi dea alimentele necesare echipajului său, prezicând eclipsa de Lună de la 29 februarie din acel an. Tot aceste tabele au stat la baza cercetărilor lui Tycho Brahe şi ale lui Johannes Kepler pentru a stabili legile mişcărilor planetelor. Acesta din urmă, ajutat şi de observaţiile intreprinse de Brahe şi marcat de teoriile heliocentrice enunţate de Nicolaus Copernic, formulează cele trei legi arhicunoscute privind sistemul solar.

 


Johann Müller of Königsberg (Regiomontanus)

 

Johannes Regiomontanus

Johann Müller of Königsberg, cunoscut şi sub numele de Regiomontanus, s-a născut pe data de 6 iunie 1436 în satul Unfinden din Bavaria şi a murit în data de 6 iulie 1476 la Roma.
credit: Wikimedia Commons


Pentru a uşura calculele şi de dragul episcopului Ioan Vitez, Regiomontanus a stabilit ca meridianul reper, necesar pentru a calcula longitudinea, să treacă prin cetatea orădeană. Din acest punct, hărţile pentru navigaţie şi planigloburile realizate în acea perioadă prezentau meridianul care separă cele două emisfere geografice, trecând prin vestul peninsulei Balcanice.

Toate observaţiile astronomice necesare întocmirii acestor tabele, dar şi cele care le-au urmat, au fost realizate la primul observator astronomic european. Acesta a fost construit de acelaşi episcop neobosit, Ioan Vitez de Zdrena. Desigur că a fost ajutat. Sprijinul financiar a fost acordat de regele Matei Corvin, instrumentele astronomice au fost dăruite de Georg von Peuerbach, iar activităţile din primii ani au fost conduse de însuşi Regiomontanus. Aşadar, primul observator astronomic european a fost pe pământ românesc, în inima cetăţii Varadinum (Oradea).

După moartea episcopului, a urmat o perioadă de decădere. Peuerbach murise deja în 1461 la Viena, iar Regiomontanus ajunge astrologul oficial al curţii regale de la Budapesta, conduse de Matei Corvin. După războiul condus de Matei Corvin împotriva Regatului Boemiei, Johannes Müller se stabileşte la Nürnberg, unde ridică cel de-al doilea observator astronomic european. Îşi continuă munca de cercetare, sprijinit financiar de Bernhard Walther. Moare în 1476, la Roma, unde se afla pentru a încerca împreună cu Papa Sixtus al VI-lea să lucreze la reforma calendarului iulian. Circumstanţele morţii lui sunt necunoscute, principalele cauze fiind ciuma sau asasinarea.

După aceste evenimente, timp de încă aproximativ 200 de ani, până în anul 1667, meridianul zero a rămas stabilit prin Cetatea Oradea. După aceea, s-a mutat la Paris, Franţa şi mult mai târziu, în 1851, la Greenwich, Anglia. Aşadar, având aceste auspicii istorice extraordinar de favorabile, e important să reînnodăm frumoasa istorie a astronomiei româneşti, cu gândul că acum foarte mult timp, ce-i drept, un oraş românesc a fost în avangarda astronomiei europene.


Marius Deaconu este redactor-şef la revista online „Orizonturi Astronomice” a Astroclubului „Meridian Zero” Oradea.