Scientia

Dintre civilizaţiile precolumbiene, civilizaţia maya a fost cea mai avansată. Se întindea pe teritoriile ce astăzi cuprind sud-estul Mexicului, peninsula Yucatán, Guatemala, Belize, vestul Hondurasului şi Salvadorului. Apogeul civilizaţiei a fost între secolele IV-X e.n.

Documentele maya sunt destul de bogate în ceea ce priveşte numeraţia scrisă pe care o foloseau. Pentru notarea cifrelor de la 1 la 19 se utilizau două simboluri simple: un punct „•”,care simboliza cifra 1, şi o bară orizontală „—”, care simboliza cifra 5. Aceste simboluri se combinau pentru a obţine reprezentaţia numerelor de la 1 la 19.

Logica de reprezentare a acestor numere este foarte simplă. Punctul „•” reprezintă numărul 1, iar bara orizontală „—” reprezintă numărul 5. Prin combinarea acestor simboluri, se formează numerele mai mari. Exemple:

Un alt sistem de numeraţie folosit de populaţiile maya este foarte asemănător cu cel de mai sus, singura diferenţă constând în altă poziţionare a aceloraşi simboluri, bara orizontală devenind una verticală „|”.

Aceste numere puteau fi reprezentate şi de capete de animal, om sau zeu. De obicei, aceste reprezentaţii cefalomorfe ale numerelor erau sculptate în basoreliefuri sau pictate pe vase de ceramică. Cifra zero era reprezentată prin simbolul „”, simbol ce ar putea semnifica o scoică, o lună sau un ochi întredeschis. Pentru numerele mai mari de 19 se utiliza scrierea pe verticală, de sus în jos, de la cifra de cel mai înalt grad până la cifra de ordin întâi. Simbolul pentru zero se utiliza când un anumit ordin lipsea. Numărul 20 este luat ca număr de referinţă şi fiecare număr mai mare decât 19 se scria în funcţie de 20. Exemple:

Despre matematica maya nu se ştiu prea multe detalii pentru că nu sunt menţionate metode de calcul, nu se cunoaşte modul cum au fost obţinute anumite rezultate şi, de aceea, asupra acestor lucruri nu se pot face decât speculaţii. Se ştie însă că matematicienii maya nu cunoşteau fracţiile. Unul dintre cele mai importante izvoare matematice rămase de la această civilizaţie este „codexul de la Dresda”, unde se vorbeşte despre calendarul maya. Populaţiile Maya aveau 2 calendare: unul sacru numit „Tzolkin” şi unul solar numit „Haab”.  Anul sacru al calendarului Tzolkin era compus din 20 de luni de câte 13 zile, deci anul avea 260 de zile. Anul solar al calendarului Haab era compus din 18 luni de câte 20 de zile, plus 5 zile suplimentare ce se adăugau după luna a 18-a, deci anul număra 365 de zile.

În general, matematica maya se învârte în jurul astronomiei.

Bibliografie:
“ O istorie a matematicii”. Adrian C. Albu, Editura Nomina, 2009