Scientia

O colaborare recentă între cercetători de la Universitatea din Rennes şi Universitatea Bucureşti aduce în atenţie un nou concept din domeniul cristalelor lichide - clustomezogenii. Citiţi în continuare detalii despre acest nou tip de material.

Un studiu realizat recent de către cercetătorii de la Universitatea din Rennes, sub îndrumarea dr. Yann Molard, în colaborare cu dr. Viorel Cîrcu, lector la Catedra de Chimie Anorganică a Universităţii din Bucureşti, a fost publicat în prestigioasa revistă Angewandte Chemie (2010). Realizarea ştiinţifică a fost evidenţiată şi în secţiunea News a revistei Materials Today.

Studiul aduce în atenţie un concept în întregime nou în domeniul cristalelor lichide, şi anume clustomezogenii. Conceptul a fost dezvoltat de către cercetătorii de la Universitatea din Rennes şi Universitatea din Bucureşti.

Cristalele lichide – materiale cu o largă utilizare în construcţia dispozitivelor de afişaj (de ex. LCD) – păstrează atât caracteristicile specifice unui solid cristalin (ordonarea parţială), cât şi caracteristicile stării lichide (fluiditatea). Clusterii metalici sunt agregate moleculare formate din mai mulţi atomi ce sunt uniţi prin intermediul unor legături metalice şi prezintă proprietăţi electronice, optice şi magnetice deosebite. Clustomezogenii sunt un nou tip de materiale multifuncţionale care combină aceste două categorii, pentru a aduce clusterii metalici în faza de cristal lichid. Astfel, cele mai importante proprietăţi ale clusterilor metalici sunt transferate noilor materiale: luminescenţa puternică în domeniul roşu/infraroşu apropiat (NIR) şi capacitatea de auto-asamblare la nivel supramolecular.

Pentru realizarea studiului, au fost utilizaţi pentru prima dată clusteri octaedrici ai molibdenului, care, din punctul de vedere al criteriilor structurale de design al materialelor cu proprietăţi de cristale lichide, prezintă o serie de avantaje, legate de geometria lor octaedrică. Au fost astfel obţinuţi primii clustomezogeni ce sunt stabili în faza de cristal lichid pe un interval larg de temperatură (20 – 100 °C). Stabilitatea pe un interval de temperatură foarte accesibil face ca acest tip de materiale să poată fi folosite în tehnologiile de fabricaţie a display-urilor flexibile şi a unor dispozitive analitice, cum ar fi senzorii.

Colaborarea dintre cele două echipe s-a realizat sub auspiciile unui proiect bilateral România–Franţa, din cadrul programului PNII M3 Capacităţi–Brâncuşi, 2009–2010. Tot în acest an, echipa de  la Universitatea din Bucureşti va finaliza un proiect în domeniul cristalelor lichide luminescente, finanţat în cadrul programului PNII Idei, director lector dr. Viorel Cîrcu.

Articolul original aparţine Revistei Online a Universităţii din Bucureşti - TopUB.