Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 1 minus
1.4k vizualizari
Viteza luminii in raport cu un reper fix se poate depasi usor, universul face asta demult, trebuie doar sa cumulam vitezele.

1) Sa presupunem ca un volum de materie dintr-o galaxie se deplaseaza in directia de expansiune a universului; din acest volum face parte un quasar ce arunca materia cu viteze colosale in aceeasi directie. Daca adunam viteza de deplasare a galaxiei cu viteza de deplasare a quasar-ului si cu jetul acestuia fata de un punct fix putem depasi usor viteza luminii.

Alt caz ar fi daca intr-o racheta s-ar aprinde un bec; viteza acelei lumini fata de un punct fix ar fi viteza rachetei plus constanta vitezei luminii plus eventual viteza de deplasare a pamantului in spatiu, racheta avand deja imprimata inertia vitezei de deplasare a acestuia.

Pentru depasirea vitezei cu o naveta spatiala sau un satelit propun urmatoarea idee.

2) Stim ca viteza unui electron este aproximativ 99% din viteza luminii si ca frecarea in spatiu e aproape de 0.

Un satelit sau nava pus pe o pista circulara maglev (suspendata magnetic) poate fi accelerata in functie de materialele din care e facuta naveta pana la viteze procentuale din viteza luminii.

Pe aceasta pista circulara punem o alta pista circulara pe care s-o invarta prima pista, apoi a treia pista, a patra si cate e nevoie pentru a multiplica viteza de deplasare a navetei situata pe ultima pista cu cat vrem peste viteza luminii; singura problema ar fi costurile de alimentare cu energie a ultimelor piste (ce se poate face de la una la alta, dar daca se depaseste viteza de propagare a electonului e posibil sa fie nevoie de surse proprii incluse in pistele centrifuge ce depasesc viteza electronului)

La lansare nava poate fi prinsa de sine paralel cu acestea si desprinsa de ele printr-un camp magnetic si catapultata in spatiu, singura problema ar fi calcularea directiei si oprirea navetei la destinatie in timp util, dar si acolo se poate face ceva asemanator cu un camp magnetic pentru deceleratie.

3) Alt mod de depasire a vitezei prin multiplicare ar fi o roata (ex. roata de bicicleta). la baza ei o rotatie a axului reprezinta aproximativ 3 cm, la marginea ei aproximativ 1 m cu cat ne departam de centru cu atat creste distanta.

Daca invartim centrul intr-un camp magnetic suspendat in vid (in spatiu) centru se va invarti cu viteze procentuale din viteza luminii, iar extremitatile vor avea o viteza factoriala crescand de 10, 100, 1000 de ori sau cat vrem in functie de rezistenta la rupere a materialului, realizand o distanta parcursa mult mai mare in acelasi timp de rotire ca si al axului.

Si aici se poate in loc de roata sa avem decat axul si o raza sau doua pentru contracararea greutatii, iar cercul exterior sa fie cuprins de camp magnetic pentru a permite cresterea rezistentei la rupere a barei de care e legata naveta.

Se poate creste sau micsora viteza si prin deplasarea navetei mai aproape sau mai departe de ax pe bara ce leaga axul rotii de marginea exterioara a acesteia.

Daca naveta necesita protectie impotriva microparticulelor se poate crea un camp magnetic (ne putem inspira din campurile magnetice folosite la reactoarele cu fisiune).

In rest pentru acceleratie sau schimbare de viteza se pot folosi motoarele inertiale, motoarele cu propulsie ionica, motorul EM cu microunde sau si metodele clasice sau una din cele 15 metode antigravitationale descoperite pana in prezent: https://www.youtube.com/results?search_query=anti+gravity+method+1+of+15
Novice (114 puncte) in categoria Fizica
0 0
Tare incoerent scrii...

Despre ce camp magnetic folosit la reactoarele cu fisiune vorbesti?
0 0
Barbu Ionut, de unde știm că viteza unui electron e aproximativ 99% din viteza luminii?

Ăsta e un dat, așa, pur și simplu?

1 Raspuns

0 plusuri 0 minusuri
Tot rationamentul pleaca de la o premisa gresita, aceea ca in fizica relativista se aduna vitezele la fel ca in cea clasica. Un foton care merge cu 300.000 km/s si care se deplaseaza in sens opus fata de alt foton, ce merge cu aceeasi viteza, nu va avea raportat la cel de-al doilea foton o viteza de 600.000 km/s, ci tot viteza maxima a luminii, adica 300.000 km/s.

Calculele se fac folosind formulele teoriei relativitatii - iar aici intervine un element care in fizica clasica, la viteze mici, e practic neglijabil, permitandu-ne sa adunam vitezele, insa la viteze relativiste e foarte important si indiferent ce calcul faci si ce schema de deplasare ai, nu vei trece de viteza maxima a luminii in spatiu. Doar daca deplasezi spatiul insusi.
Experimentat (2.6k puncte)
...