Tot ceea ce ne inconjoara la nivelul solului se afla imersat intr-un gaz, compus din azot (78% azot, 20% oxigen si alte gaze, intre care si dioxid de carbon). Este atmosfera, aerul pe care il respiram.
Aceste gaze sunt atrase de Pamant, ca orice alt corp care poseda masa, datorita gravitatiei (vezi legea atractiei gravitationale a lui Newton).
Datorita acestei atractii, gazele au masa (precum orice fluid). Greutatea aerului pe metru patrat da nastere presiunii atmosferice. Practic noi respiram imersati fiind intr-un gaz (atmosfera).
Pompele de vid extrag aerul dintr-o incinta. Sa presupunem ca incinta noastra este un tub. La inceput, cand tubul este deschis la un capat, presiunea atmosferica actioneaza identic de-o parte si de alta a peretelui tubului, uniform, pe toata suprafata lui. Scotind aerul din tub cu ajutorul pompei de vid, presiunea actioneaza ca o forta numai asupra fetei exterioare a tubului. Cum pe partea interioara forta care anterior se opunea presiunii atmosferice (tot presiunea atmosferica) a disparut, tubul va incepe sa se deformeze, atat de mult pe cat ii permite structura sa de rezistenta.
Vezi si filmul "Down Periscope", scena in care submarinul se scufunda la adancime de 500 picioare si este 'turtit' de presiunea apei - motoristul sef intinde o sfoara intre peretii opusi ai cabinei, si pe masura ce submarinul se scufunda sfoara, in loc sa stea intinsa cum era initial, face sageata din ce in ce mai mare, datorita apropierii peretilor. Greutatea coloanei de apa de deasupra submarinului creste pe masura ce submarinul sa scufunda, iar cum in interior presiunea este de o atmosfera (sau in jur de, ca oamenii sa poata respira), presiunii apei din exterior i se opune doar rezistenta materialului si a structurii submarinului.
Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.
