Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3,396 intrebari

6,605 raspunsuri

15,061 comentarii

2,149 utilizatori

Putere electrica continua/apartament.

1 plus 0 minusuri
3,982 vizualizari
Intr-un bloc de locuinte cu 3 camere,100 apartamente, construit in 1970,ce putere continua suporta reteaua ? Informativ,220 V,sau cati amperi ?
a intrebat Emper Novice (143 puncte) Mar 16, 2015 in categoria Diverse

3 Raspunsuri

0 plusuri 1 minus
Intr-un apartament intra trei faze fiecare cu o siguranta de 16 A. Deci curentul maxim pe faza este 16 A pe apartament. La 100 apartamente sunt maxim 1600 A pe faza, deci 4800 A total. Curentul total pe faza este insa limitat de siguranta pe bloc , care ar trebui sa fie 1600 A, dar se presupune ca nu toti locatarii consuma 16 A deodata pe toate trei faze. Nu stiu care este limitarea pe bloc.
a raspuns Xaranis Novice (113 puncte) Mar 16, 2015
Trei faze intra in bloc nu in apartament.Cele trei faze sunt impartite pe un numar egal de apartamente pe fiecare faza pentru echilibrarea retelei trifazate.In rest, intr-adevar, in anii '70 se foloseau sigurante de 6A pentru iluminat si 10A pentru prize iar reteaua era dimensionata functie de acesti curenti.
Xaranis, eu am locuit în mai multe (vreo cinci) blocuri cam de aceeași vechime și n-am avut niciodată trei faze în casă. Și niciodată n-am avut o siguranță, ci mereu patru (cred că așa cum zice valangjed: două de 6 A și două de 10 A).
Cele trei faze sunt distribuite intre vecinii de scara. Fiecare apartament are retea monofazata. Pentru fiecare consumator, lumina si prize, sunt doua sigurante inseriate, una pe faza si una pe nul. Curentii sigurantelor inseriate nu se aduna. Rezulta, intr-adevar 16 A pe apartament. Un bloc cu 100 de apartamente are mai multe scari. Pentru fiecare scara este un bransament si un tablou general separat si nu de aduna 1600 A pe o siguranta. Furnizorul asigura o anumita putere pe bransament, de exemplu 100 kW pe scara. Functie de aceasta putere se dimensioneaza reteaua.

Sigurantele nu ar trebui inseriate unele cu altele!. Ce sens are o siguranta sa protejeze o alta?.

Sigurante inseriate intre faza si nul, fara consumator/sarcina/rezistenta intre ele = scurtcircuit!. Inseriate cu consumatorii, pe faza = curentii prin ele circula in paralel si se aduna!. Daca mai are cineva sigurante pe nul, sa le elimine imediat, (sa le scurtcircuiteze cu o sarma cat mai groasa!: arderea/intreruperea lor PREZINTA REAL PERICOL DE MOARTE!, mai ales daca prizele si aparatele alimentate din acestea nu au nulul de protectie impecabil conectat).

In cazul problemei din intrebare si a sigurantelor de 16A (total/suma) pe ap, 1600A se imparte la cele 3 faze, dar erau/sunt si sigurante de 25A!. In plus, trebuie luata si o marja suplimentara de siguranta pentru regimurile tranzitorii, etc...

In blocul meu cu 44 ap,=32 garsoniere, 8 ap cu 2 cam, si 4 cu 3 cam, construit in anii '60, la intrare avem 3 sigurante de 63A, (care ar asigura sub 5A pe apartament), uneori foarte fierbinti, probabil cu sarme groase in locul fuzibilului.

In apartamentele mai noi intra faza, nulul si impamantarea/nulul de protectie/siguranta, primele doua adesea pe fire de Al, iar ultimul, pe fir de Cu!. Nu puneti niciodata sigurante pe ultimele doua!

John Flower 1, siguranțele înseriate între nul și fază nu înseamnă deloc scurtcircuit. Curentul vine de la fază, trece printr-o siguranță, trece prin consumator, apoi trece prin încă o siguranță și la urmă iese pe nul. Unde e scurtcircuitul?

Eu am făcut liceu de electrotehnică și îmi amintesc foarte bine că în schemele pe care le desenam pentru circuite de alimentare a motoarelor electrice trebuia să punem siguranță și pe fază (pe toate trei fazele la motoare trifazate), dar și pe nul.

În plus știu că în casă erau două siguranțe pentru lumina din casă; pe oricare din ele o scoteam, se stingea lumina, deci erau neapărat în serie. La fel și la prize.

La împămîntare într-adevăr nu se pune niciodată siguranță.
Daca n-ai impamantare, MORI daca se arde cea de pe nul si ramane conductivitate, (sau mai degraba aceasta apare ca urmare a defectiunii), intre faza si carcasa/sasiu!. Intai devii tu nul/impamantare, apoi impamantat!.

Sigurantele de la electrotehnica ta nu erau simple sigurante fuzibile, ci elemente de siguranta si automatizare care aveau contacte auxiliare prin care se comanda automat si intreruperea circuitelor de alimentare de pe faze!!. Un motor trifazic nu necesita legarea la nulul retelei!. Curentul pe acest nul ar trebui sa fie inexistent in cazul bobinajelor corecte si lipsa defectelor de izolatie. La ce aparat electrocasnic/domestic ai vazut sa existe astfel de sisteme de protectie?. Eu nu am intalnit nici macar la cele mai moderne si smart pe care le-am reparat!
În rețeaua electrică de apartament se punea siguranță și pe nul:

http://www.garajuluimike.ro/electrice/instalatia-electrica-in-apartament.htm

http://www.vysblog.ro/inlocuire-tablou-electric/

Azi la construcțiile noi sau cînd se înlocuiește tabloul electric cu unul modern, pe nul nu se mai pune siguranță. Dar nu puteți nega realitatea așa cum era ea și cum încă mai este în foarte multe apartamente. Nu era o eroare de proiectare și de fapt nu era eroare deloc. Siguranța aia are un rost, folosește la ceva, deși e drept că are și dezavantaje.

@John Flower, cu tot respectul dar nu-ţi înţeleg argumentele. Ai o teorie puţin ciudată şi am senzaţia ca la mijloc există o neînţelegere, o eroare de logică, ceva cunoştinţe eronate şi mult prea multă vanitate. Nu înţeleg ce vezi tu greşit în siguranţa pe nul. Te rog explică de ce ai recomanda în gura mare unor persoane fără cunoştinţe solide despre ceea ce înseamnă fază, nul de lucru, nul de protecţie, să-şi bage degetele în tabloul electric? Nu-mi fac griji pentru cei care au ceva cunoştinţe/experienţă, pentru ca aceştia nu-ţi vor urma sfatul, îmi fac griji pentru cei lipsiţi de cunoştinţe/experienţă şi pe care ai putea să-i ai pe conştiinţă. Te rog să fii mai prudent pe viitor şi cel mult să le recomanzi verificarea instalaţiei electrice de către cineva autorizat. Siguranţa pe nul este pusă tocmai pentru siguranţă, adică pentru situaţiile în care, dintr-un anumit motiv, faza se poate întoarce pe nul. Ai auzit de siguranţe bipolare? Probabil că nu, ai rămas la clasicul buşon impovizat cu o sârmă, dar află că există mai multe tipuri de siguranţe ce au evoluat din punct de vedere tehnic tocmai pentru a răspunde mai bine diferitelor nevoi, fie ele casnice sau industriale. Şi tabloul electric de pe vremea lui Ceauşescu şi tabloul cu siguranţe moderne, ambele au siguranţe şi pe nul şi nu e nimic greşit în asta. Pe viitor încearcă să te documentezi mai bine şi încearcă să-ţi revizuieşti cunoştinţele despre electricitate, posibil să ai ceva cunoştinţe greşite şi dacă poţi reglează puţin şi butonul de vanitate. Dacă ai fi fost atât de bine documentat din punct de vedere tehnic ai fi răspuns impecabil şi nu ai fi avut motive să-l ataci pe AdiJapan.

https://stoianconstantin.wordpress.com/2013/09/18/inlocuirea-unui-tablou-de-sigurante-by-radu-mihai/

 

Nu credeam că o discuţie pur tehnică ar putea să nască aşa polemici inutile. Discuţia a degenerat şi s-a ajuns la afirmaţii tehnice eronate şi atacuri la persoană nejustificate. AdiJapan nu e nimeni în drum ca să-l iei în balon. John Flower, ceva cunoştinţe de electricitate nu te face electrician, dacă ai ceva cunoştinţe în electronică şi repari nişte dispozitive cu o valoare mare, nu înseamnă că e un motiv pentru a te umfla în pene. A face muncă de rework la nişte dispozitive electronice nu te face un geniu în electronică, rework poate să o facă aproape oricine cu minime cunoştinţe de electronică, de multe ori e chiar muncă de rutină. Operatorii dintr-o fabrică de electronice pot avea cunoştinţe de electronică care să tindă spre zero şi totuşi din mână lor ies, nişte dispozitive foarte complexe şi scumpe, dar asta nu-i face specialişti în domeniu. Specialiştii sunt cei care lucrează pe partea de cercetare, pe partea de soft, etc. nu executanţii de operaţii. De multe ori orgoliul ne depăşeşte cunoştinţele şi pozăm în specialişti atunci când nu suntem.

John Flower, sfatul meu pentru tine e să renunţi la vanitate şi să-i laşi pe cei ce lucrează în domeniu să dea sfaturi, un sfat/o recomandare greşită poate cauza accidentarea sau moartea cuiva cu puţine cunoştinţe şi fără experienţă în lucrul cu tensiuni de reţea.

AdiJapan. Da, de acord cu prima propozitie. Exact asta am vrut sa dau si eu de inteles cand am atentionat pe cei care mai au sigurante pe nul sa le anuleze. Am apreciat intotdeauna raspunsurile tale care erau integral corecte, inclusiv cel de mai sus catre Xaranis si imi pare rau ca nu m-am putut abtine la comentariul pe care l-am sters.

''Siguranța aia are un rost, folosește la ceva, deși e drept că are și dezavantaje''. Singurul lor rol/rost, era sa se dea mai mult de lucru producatorilor si montatorilor de tablouri de sigurante. La ce altceva mai folosea si care erau avantajele?. Erau mai mari/importante decat siguranta utilizatorilor?.

Daca nu era eroare, de ce nu se mai foloseste?. Nu cumva este o mare eroare sa elimini o posibila cauza de deces/accident/electrocutare?.
Nu vă pot răspunde în detaliu, pentru că nu sînt de meserie. În orice caz, standardul actual (I7 din 2011) spune că siguranța nu este obligatorie pe conductorul neutru (nul) decît în anumite situații. Nu scrie că e interzisă sau nerecomandată.

Îmi amintesc că am întrebat și eu la liceu de ce trebuie să punem siguranță și pe nul, iar răspunsul nu a fost suficient de clar încît să-l țin minte. Dar țineți cont de următoarele:

- Uneori e necesară izolarea totală a conductoarelor din casă. Asta se poate face și cu un întrerupător general, și cu siguranțe.

- În practică se întîmplă surprinzător de frecvent ca faza și nulul să fie inversate înainte de intrarea în casă, de exemplu în urma unor greșeli ale personalului autorizat sau în urma unor operații neautorizate.

- Întreruperea circuitului pe nul nu este periculoasă în sine, ci numai dacă un pseudo-electrician vede lumina stinsă și trage prostește concluzia că faza e întreruptă.

- Siguranțele nu sînt perfecte. Dacă ai două în serie circuitul este protejat puțin mai bine.
Comentariile mele se refera la situatia apartamentelor vechi, cu instalatii originale, dotate cu tablouri cu sigurante fuzibile, (care de obicei sunt arse iar fuzibilul original e inlocuit cu lita/sarma), si fara nulul de protectie. Pericolul de moarte in camere este destul de mic deoarece in general incaltamintea si podeaua asigura o oarecare izolare fata de pamant/nul, dar in bucatarie sau baie, unde exista posibilitatea de a atinge simultan un aparat cu defect de izolatie si o conducta sau calorifer, nu ar trebui neglijat. Nu e vorba de un pseudoelectricieni si siguranta de pe iluminat, ci de cazuri in care desi lumina e aprinsa, pui mainile simultan pe ceva destul de bine conectat la pamant, (robinet, calorifer, etc..), si un frigider , masina de spalat, etc.., cu un defect de izolatie care a ars siguranta de nul a prizei/prizelor, in loc sa o arda pe cea de pe faza. Aparatul respectiv nu mai functioneaza iar lumina arde, si nu ai de unde sa stii ca pe carcasa lui ai faza tensiunii de retea. Astfel de accidente se pot intampla, desi extrem de rar, dar pericolul exista si nu e prea complicat sa-l elimini, punand mai multe lite sau o sarma mai groasa in siguranta care stii sigur ca este pe firul de nul. Argumentul ca doua sigurante protejeaza mai bine circuitul, e de-a dreptul pueril si penibil: nu circuitul e important sa il supraprotejezi, ci sa protejezi persoanele ce s-ar putea electrocuta, iar  daca vrei neaparat sa supraprotejezi si circuitul, o poti face cu doua sigurante fuzibile de aceeasi valoare, cu aceeasi eficienta, (nula!), legandu-le in serie pe ambele, dar numai pe faza!,

Nu oblig pe nimeni sa faca ceea ce am sugerat, nici singur, nici ajutat de cineva care se pricepe mai bine, era doar o sugestie insotita de justificarea ei, pe care cu nici un argument, nu va reusi nimeni sa-mi demonstreze ca sunt gresite.
0 plusuri 3 minusuri

In cazul problemei din intrebare si a sigurantelor de 16A (total/suma) pe ap, 16x100=1600A se imparte la cele 3 faze, dar erau/sunt si instalatii cu mai multe sigurante, si de mai multe amperaje, (chiar si sigurante unice de 25A!). In plus, trebuie luata si o marja suplimentara de siguranta pentru regimurile tranzitorii, etc...

In blocul meu cu 44 ap,=32 garsoniere, 8 ap cu 2 cam, si 4 cu 3 cam, construit in anii '60, la intrare avem 3 sigurante de 63A, (care ar asigura sub 5A pe apartament), uneori foarte fierbinti, probabil cu sarme groase in locul fuzibilului.

Puriu. Sigurantele nu ar trebui sa fie inseriate unele cu altele, decat daca dintr-o enorma eroare s-a pus siguranta si pe nul!. Sigurante inseriate intre faza si nul, = scurtcircuit, daca nu este consumator intre ele!. Daca exista si se arde cea de pe nul, in loc sa se arda cea de pe faza, = pericol de moarte!. Inseriate cu consumatorii, pe faza, = curentii prin ele circula in paralel si se aduna!. Daca mai are cineva sigurante pe nul, sa le elimine imediat, (sa le scurtcircuiteze cu o sarma cat mai groasa!: arderea/intreruperea lor PREZINTA REAL PERICOL DE MOARTE!, mai ales daca prizele si aparatele alimentate din acestea nu au nulul de protectie impecabil conectat).

In apartamentele mai noi intra faza, nulul si impamantarea/nulul de protectie/siguranta, primele doua adesea pe fire de Al, iar ultimul, pe fir de Cu!. Nu puneti niciodata sigurante pe ultimele doua si verificati sa aveti nulul de siguranta cat mai perfect conectat!

a raspuns John Flower 1 Junior (689 puncte) Mar 18, 2015
editat de John Flower 1 Mar 18, 2015
Nu mai dați sfaturi dacă nu vă pricepeți. E pericol de moarte, ca să vă parafrazez.
Valangjed. Cu siguranta ca am auzit de bipolare/bipolari, dar la magneti si alte componente electrice si electronice polarizate si parca si o afectiune psihica, dar la sigurante nu vad ce sens ar avea aceasta. Probabil asa denumesc vanzatorii de sigurante acele sigurante care se fabrica in format de doua bucati/sectiuni in aceeasi carcasa, dar daca o iei asa, sunt si tripolare sau multipolare. Utilitatea unei sigurante pe nul este nula daca nu are un mecanism de decuplare si a fazei in momentul cand intra in avarie.

Eu la sigurantele fuzibile din blocurile comuniste m-am referit, precum si la cele ''automate''/rearmabile, simple sau duble, dar fara mecanism de decuplare simultana a celor doua sectiuni.

Faptul ca siguranta de pe nul intrerupe curentul, protejand consumatorul  si reteaua, e destul de important, dar siguranta utilizatorului e pusa in pericol. Ia scoate tu numai siguranta de pe nul si apuca-te sa schimbi o priza sau un bec rupt in dulie!
John Flower 1 ai auzit de sigurante bipolare?Majoritatea retelelor electrice din blocurile comuniste au sigurante si pe faza si pe nul.Unde "mama naibii" vezi dumneata scurt daca avem siguranta pe nul?Circuitul electric este asa:"faza-siguranta-consumator-siguranta-nul"Daca consumatorul intra in scurt se "arde" una din sigurante si intrerupe circuitul deci curentul nu mai circula prin circuit.Asta e rolul sigurantei sa intrerupa circuitul in caz de scurt-circuit.
Daca ai siguranta si pe faza si pe nul atunci cand schimbi o priza sau lucrezi intr-o doza de conexiuni trebuie sa fii idiot sa nu dezarmezi ambele sigurante.Niciodata nu stii ce "Dorel" a facut instalatia electrica.Termenul de siguranta automata bipolara este folosit chiar de firme producatoare, este posibil sa fie o traducere gresita dar termenul se foloseste frecvent.Pentru propria mea securitate atunci cand inlocuiesc ceva intr-o instalatie electrica scot toate sigurantele si cele de pe prize si cele de pe iluminat si cele pentru consumatori de mare putere cum ar fi masina de spalat.
2 plusuri 0 minusuri
Calculul puterii intr-un imobil de tip bloc de locuinte, la momentul proiectarii instalatiei electrice, este destul de complex si tine cont atat de puterea instalata medie (suma tuturor puterilor consumatorilor din apt), dar si de numarul de camere si de coeficientul de simultaneitate (cat din puterea instalata este folosita la un moment dat), multe din aceste valori fiind standardizate si intabelate.

Asa cum s-a spus, blocurile sunt alimentate trifazat, de regula fiecare scara avand o firida separata. Asadar puterea se calculeaza in regim trifazat. La consumatorii casnici nu se ia in calcul puterea reactiva, ci doar cea activa (U*I*cos(fi)), dar la total se tine cont si de cea reactiva.

In general, un apartament cu 3 camere e echipat cu 2 circuite de prize, un circuit de iluminat, fiecare putand sa aiba fie o siguranta monopolara (intrerupe doar faza) fie bipolara (intrerupe si nulul), cu curenti de rupere diferiti (6A la iluminat, 10 si 16 A la prize, sau chiar mai mari) dar nu mai mari decat cel al sigurantei din tabloul de palier, care de regula e de 25 sau 32 A. In tablou mai exista o siguranta speciala, diferentiala, de 30 mA, care este protectia impotriva electrocutarii. Tot asa are si un apt cu 2 camere, dar unde e o camera in plus, e normal ca sa existe un consum mai mare, de care se tine cont.

Exact cata putere electrica e absorbita din retea... nu se stie decat daca se masoara. Cert este ca proiectarea si dimensionarea retelei stabileste limita superioara a acesteia (de fapt al curentului maxim), care daca e depasita, incep sa actioneze protectiile (sigurantele) si se decupleaza circuitele suprasolicitate. Iar pentru dimensionarea retelelor se respecta Normativul I7, care e un fel de biblie in domeniul acesta.

Ca exercitiu, isi poate calcula fiecare ce putere instalata are in casa (doar ca sa fie evidenta clara, sa nu scape ceva), apoi estimeaza care din acei consumatori functioneaza simultan si se obtine o imagine a puterii medii maxim absorbite pe un apt. La 100 de apt, organizate cat de cat echilibrat pe cele 3 faze, se poate estima cam ce curenti sunt absorbiti pe fiecare din faze, iar in final ce putere trifazata e absorbita. Dar e o aproximatie, masuratorile (repetate pe intervale orare diferite) sunt cele care dau masura mult mai exacta.
a raspuns Luke Experimentat (3,006 puncte) Mar 19, 2015
editat de Luke Mar 19, 2015
un PS: depinde si de ce tara vorbim :).. pentru ca in Romania consumul casnic de energie electrica este relativ mic.. Daca in Romania siguranta generala este de regula la maxim 32 A, in Anglia, un flat (apt. cu o camera) cu totul pe electric (coocker, dus, calorifere, apa calda) poate avea siguranta generala pe 60A
Cu ani in urma in mai multe tari reteaua monofazica nu avea nul, pe ambele fire era tensiune fata de pamant. In mod justificat se puneau sigurante pe ambele fire. Daca reteaua din locuinta facea scurtcircuit la pamant sareau ambele sigurante. La noi s-a adoptat solutia cu doua sigurante pentru protectie in cazul cand firele bransamentului monofazat se leaga invers. Arderea sigurantei de pe nul este periculoasa deoarece toata instalatia ramane sub tensiunea fazei. Eu pun intotdeauna pe nul un fuzibil de curent mai mare. O solutie nejustificata si idioata este montarea intrerupatoarelor de lumina pe nul. S-a practicat multi ani si mai sunt si acum in multe locuinte.
Ce putere medie/ap prevede normativul 17 ?

...