Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
4.8k vizualizari

Acum că avem două femei care vor candida la alegerile prezidenţiale, la televizor tot că aud cum "ea" va ajunge preşedintele României.

Aşadar, dacă va câştiga (Elena Udrea ori Monica Macovei), ea va fi preşedintele ori preşedinta României?

Senior (11.9k puncte) in categoria Limba Romana
0 0

Am putea merge pe "fapte concrete", Margaret Thatcher sau Benadzir Bukto au fost "prim-ministri", "prime-ministre" sau "prim-ministre"?

Era o gluma.Exista institutia prezidentiala la care au acces toti cetatenii(si cetatenelelaugh) romani trecuti de o anumita varsta si indeplinind anumite conditii.Cred ca aceasta este ultima mea problema, "daca Romania are presedinte sau presedinta".

1 0

Una-i funcţia, alta candidatura. Mai vedem după wink

Iar dacă tot începem să feminizăm toate substantivele care denumesc funcţii, profesiuni şi meserii, curând va trebui să adaptăm şi textele juridice, nu cumva să lipsească jumătatea femeiască a perechii. De exemplu, cum ar arăta Articolul 81 din Constituţia României, corectat?

 

Aşa:

 

Alegerea Preşedintelui/Preşedintei.

(1) Preşedintele/Preşedinta României este ales/aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat/declarată ales/aleasă candidatul/candidata care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor/alegătoarelor înscrişi/înscrise în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul/una dintre candidaţi/candidate nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi/primele două candidate stabiliţi/stabilite în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales/declarată aleasă candidatul/candidata care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României/Preşedintă a României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.


După care urmează să rescriem TOT în cheie politic corectă: masculin/feminin.  

 

Asta era problema?

 

ich unten unterschriebene,

Papesa Sieglind. 

 

P.S. Observ că alineatul (3) lasă loc de interpretări. N-ar trebui să inventăm oare  şi o formă de plural pentru cazul când în doilea tur de scrutin s-ar califica unul şi una?

 

P.P.S. Cred că trebuie umblat şi la tag. Corect (laugh) ar fi: preşedinte / preşedintă.

 

2 0

Nu e nevoie de tot acest circ într-un text de lege. Pînă una alta în gramatica românească forma masculină are prioritate (și nu din motive sexiste, ci tot gramaticale), așa încît atunci cînd vorbim despre o funcție în general putem folosi liniștiți varianta masculină. Numai cînd vorbim de un caz concret adaptăm termenul la genul persoanei în cauză.

Deci putem spune în continuare președintele României este ales prin vot, dar cînd vom avea un președinte femeie îi vom spune doamna președintă Icsulescu.

Iar motivul gramatical pentru prioritatea formei masculine este unul obiectiv: în română formele masculine sînt nemarcate, iar cele feminine sînt marcate. În termeni lingvistici marcarea înseamnă adăugarea unui element la o formă de bază pentru a transmite o informație. De exemplu, cînd trecem adjectivul scump la forma feminină scumpă, o marcăm cu desinența pentru genul feminin. Forma masculină e de bază, cea feminină are un semn suplimentar. Tot așa marcăm pluralul (drept - drepți), cazurile oblice (calul - calului), persoanele (aștept - aștepți), timpurile (vede - vedea). Din același motiv la subiecte multiple și în alte situații masculinul are prioritate: bărbatul și femeia erau obosiți (nu obosite). La fel, cînd întrebăm Cine e cel mai deștept din clasă? folosim forma nemarcată deștept, chiar dacă s-ar putea ca o fată să fie cea mai deșteaptă și nu un băiat. Și așa mai departe. Masculinul e genul implicit atunci cînd vorbim despre subiecte generale sau cu genuri amestecate sau necunoscute.

De ce a evoluat limba în direcția asta în care masculinul are prioritate, asta nu știu. S-ar putea ca motivele să fie sexiste sau nu. Fenomenul s-a produs probabil acum multe mii de ani, cînd societatea poate să fi fost una patriarhală, ca acum, sau matriarhală.

0 0

@Quark

"Au mai păţit-o şi alţii": cheeky

 

MEDIAFAX:

 

Un deputat francez a fost sancţionat financiar cu suma de 1.378 de euro, după ce a insistat să i se adreseze preşedintei de şedinţă din Adunarea Naţională cu titulatura "Doamna preşedinte".

Folosirea titulaturilor la feminin provoacă frecvent dispute în Adunarea Naţională, întrucât este refuzată de majoritatea deputaţilor de dreapta, însă este pentru prima oară când se finalizează cu o sancţiune.

Această sancţiune financiară, în urma căreia deputatului în cauză îi va fi reţinută pentru o lună suma de 1.378 de euro, a provocat marţi reacţii aprinse în Adunarea Naţională, unde mai mulţi deputaţi din partidul de dreapta UMP au denunţat "o sancţiune scandaloasă". Ei au anunţat că vor contribui pentru a acoperi salariul reţinut colegului lor.

Disputa a apărut la dezbaterile de luni seară cu privire la tranziţia energetică în Franţa, unde deputatul Julien Aubert a insistat să i se adreseze deputatei socialiste Sandrine Mazetier, preşedinta şedinţei, cu titulatura "doamna preşedinte" în loc de "doamna preşedintă".

"Domnule Aubert, fie daţi dovadă de respect faţă de preşedinta şedinţei, fie există o problemă. Titulatura este doamna preşedintă sau veţi fi sancţionat", a insistat, la rândul său, vicepreşedinta Adunării Naţionale. În replică, deputatul a afirmat că acceptă sancţiunea şi nu face altceva decât să aplice regulile Academiei franceze, care se opune folosirii funcţiilor la feminin.

În schimb, stânga franceză a subliniat că preşedintele şedinţei a respectat o decizie din 1998 a biroului Adunării Naţionale, reconfirmată în 2000, cu privire la obligativitatea folosirii la feminin a funcţiilor exercitate de femei în Parlamentul de la Paris.

----------------------

Ceea ce dovedeşte că-i mai degrabă politică decât gramatică (oricum, sub 6%). wink

 

0 0

Da, există stupizi peste tot.

Cine dorește, iată originalul, cu video cu tot: Le Figaro.

0 0

@AdiJapan,

 

regret doar că nu mi-a ieşit de prima dată, iar asta-i pesemne din cauză că uneori îmi supraevaluez abilităţile de comunicare.

 

În fine, ideea asta era: Et tanta stultitia...

1 Raspuns

3 plusuri 0 minusuri

Uzul variantelor feminine ale denumirilor de funcții, ocupații etc. a fluctuat mult de la o perioadă la alta. Prin secolul 19, cînd limba era mult mai sprințară (tocmai trecea prin acumularea unui număr imens de franțuzisme), variantele feminine erau foarte folosite, în timp ce în perioada postbelică multe au dispărut. Apoi uzul depinde mult de cazul concret, de la simplă banalitate (farmacistă, educatoare, spălătoreasă) pînă la termeni care pe unii îi deranjează foarte mult (avocată, profesoară universitară, ministră). Și în sfîrșit uzul mai depinde de registrul limbii: variantele feminine se regăsesc mai des în contexte ironice, glumețe sau colocviale, în timp ce în uzul îngrijit tendința statistică e de a prefera variantele masculine, care adesea sună mai pompos și mai grav.

În cazul de față soluția e simplă: varianta președintă există și e frecventă în uz (e drept, cu alte sensuri decît cel de președintă a țării), deci singurul lucru care mai lipsește e să ne obișnuim cu el și cînd e vorba de președinția României.

Pe aceeași temă, dar legat mai mult de ministră, vedeți și ce spune lingvista (și nu lingvistul) Rodica Zafiu în articolul „Ministră, ministreasă, ministroaică”.

Întrebarea de fapt nu e de corectitudine, pentru că varianta președintă nu are cum să fie greșită. Ce să fie greșit la ea? Și cine s-o declare greșită? Înțeleg totuși că pentru noi românii a devenit un tic verbal să întrebăm „Cum e corect?” cînd de fapt cel mai adesea vrem să aflăm cum să spunem sau cum să scriem ceva, de obicei cînd avem de ales dintre niște variante (iar ipoteza generală pare să fie că dacă există două feluri de a spune ceva atunci unul e musai greșit).

Expert (12.9k puncte)
0 0

Mi-a plăcut mult răspunsul dvs. Vreau să fac o mică precizare care nu are nicio legătură cu întrebarea, scuze faţa de Quark : în a doua jumătate a secolului XIX,  lumea din regat cu pretenţii prefera germanismele.

...