Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3,396 intrebari

6,605 raspunsuri

15,061 comentarii

2,148 utilizatori

Cuvinte nepotrivite legate de Internet, dar acceptate?

1 plus 0 minusuri
337 vizualizari

Am remarcat folosirea în cadrul acestui site, dar nu numai, a unor cuvinte neadecvate, după părerea mea, legate de lumea Internetului:

1. Viral ?  Mai bine : popular

2  Sit ? site

3. Downloadare ?  descărcare

etc. 

Se pot folosi aceste cuvinte cu inima împăcată, doar pentru că sînt acceptate din comoditate, obişnuinţă sau pentru a ne arăta afinitatea cu Internetul?

a intrebat Gheorghiţa Experimentat (4,192 puncte) Mai 5, 2014 in categoria Limba Romana
intradevar cuvintele downloadare si viral nu sunt recunoscute de limba romana.

Legat de "sit" nu stiu ce e ala. Forma englezeasca este "site" care a fost si acceptata de dictionarul limbii romane.  Am mai vazut la unii ca vor sa romanizeze cuvantul si sa il scrie "sait" care mi se pare gresit.

Eu cred ca in timp se vor accepta si cuvintele download sau upload si multe altele pt ca nu avem sinonime pt ele. Aceste cuvinte in limba engleza se refera strict la descarcarea si incarcarea de pe internet.  Nu o sa vezi folosit cuvantul upload la incarcarea unei masini.

Deci forma corecta ar fi "descarcarea de pe internet" daca ai vrea sa traduci ceea ce este prea lung.

Mulţumesc pentru exprimarea părerii. Totuşi, fac precizarea că la mutatul mobilei prin alte zone ale globului, termenii respectivi se folosesc în mod curent.

Ciprian Constantin, ce înseamnă că un cuvînt nu e recunoscut de limba română? Cine e limba asta română personificată care decide dacă să „recunoască” un cuvînt sau nu? Apoi ce înseamnă că dicționarul limbii române (personificat și el) acceptă sau nu acceptă un cuvînt?

Aud foarte des opinii asemănătoare, din care deduc că lumea are în general o concepție foarte deformată asupra modului în care evoluează limba sau în care se scriu și se folosesc dicționarele. Mă întreb de unde vine concepția asta, că din realitatea limbii sigur nu.

2 Raspunsuri

2 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Viral. Cuvîntul acesta e deja... viral, nu mai poate fi împiedicat să se răspîndească (dacă chiar i-a trecut cuiva prin cap să-l împiedice). Sensul din medicină și biologie nu are deloc de suferit, de altfel vorbitorii sînt destul de inteligenți să-și dea seama că sensul legat de virusul biologic e cel propriu, în timp ce sensul legat de internet e metaforic: ceva (un videoclip etc.) este viral dacă se răspîndește rapid, ca virusul unei boli molipsitoare.

E interesant că propuneți să spunem popular în loc de viral. În primul rînd, există o diferență de nuanță: popular înseamnă „îndrăgit de mulți”, iar viral înseamnă că se împrăștie ca o molimă, nu neapărat pentru că ar fi îndrăgit. În al doilea rînd, popular cu sensul „îndrăgit de mulți” aproape că dispăruse din română acum cîteva zeci de ani. Lumea nu mai spunea un om popular, ca pe vremuri. Dar sensul a reînviat recent, ca traducere pentru englezescul popular. Eu unul îl percep ca pe un barbarism, pentru că în copilăria și tinerețea mea nu vorbea nimeni așa, iar acum e din ce în ce mai frecvent, în exact aceleași contexte în care se folosește popular în engleză (vorbesc de acest sens particular, nu de toate). Ca urmare am fost surprins că propuneți un barbarism în locul altuia. E drept totuși că nu poate fi clasificat ca barbarism propriu-zis, pentru că sensul acesta a existat ca atare în română și a luat doar o pauză, deci e în același timp barbarism și arhaism.

Sit. Cei mai mulți spun într-adevăr site (citit sait, că sitele sînt altceva...), dar există și o proporție semnificativă de vorbitori care spun sit, eventual sit de internet ca să fie și mai clar. Explicația e simplă: anglicismul site are de fapt aceeași origine și a avut inițial același sens ca situl nostru. Ei l-au luat pe site din franceză (cuvîntul site, citit sit, de origine latină), iar noi l-am luat pe sit tot de acolo și l-am adaptat grafic. Ambele au avut la început sensul „loc”, dar specializat puțin altfel în cele trei limbi. Ce rost are să reîmprumutăm pe ocoliș un cuvînt pe care l-am împrumutat deja o dată? Nu e mai simplu să ne folosim propriul nostru cuvînt, care în plus mai are și avantajul major că e total adaptat fonetic și grafic la limbă? E nevoie doar să-i mai adăugăm un sens, exact cum au făcut de altfel și anglofonii cînd au început să-l folosească pe site pentru a denota un loc de pe internet. Dacă ei pot, sigur putem și noi, nu? Eu spun sit.

Grafia sait nu e greșită, cum greșit spune Ciprian Constantin, ci doar adaptată la limbă. Dacă adaptarea e o greșeală, atunci și următoarele anglicisme ar fi la fel de greșite: meci, fotbal, dispecer, gem, pulover, interviu, trening, lider, miting, tramvai, stres.

Downloada. Mie mi se pare un monstru, atît fonetic cît și grafic, încît nu-l folosesc niciodată. Presupun că lumea îl folosește doar din comoditate sau snobism. Nu cred că dorința de precizie a exprimării poate fi atît de puternică încît să ducă la folosirea unui cuvînt care-ți limbă plimba-n gură. A descărca e un termen suficient de precis, mai ales dacă avem și un context. La fel a încărca sau a trimite pentru upload.

a raspuns AdiJapan Senior (11,791 puncte) Mai 5, 2014
selectat de Gheorghiţa Iun 10, 2014

 "E interesant că propuneți să popular în loc de viral".

  "am fost surprins că propuneți un barbarism":

mi se pare o contradicţie, evazivă ce-i drept.

1.Sigur ştiţi şi limba engleză, se pare că la nivel avansat- am remarcat că toţi românii o cunosc-  dar din trecutul şi prezentul meu, vă spun sigur că nu aveţi dreptate cu expresia  "în exact aceleași contexte în care se folosește popular în engleză".

2.Remarc un fel de încrîncenare la dumneavoastră, "anglicismele"  prezentate nu sînt greşite, fonetic sînt aproape identice, grafia diferă. Îmi trece cheful de a vă citi, mă apuc de studiul lentilelor.

3.O.K.

Interesant nu se contrazice cu surprinzător, ci se completează.

1. Vorbeam despre sensul „îndrăgit de mulți” al lui popular în engleză, nu de toate sensurile. Am precizat de două ori sensul, tocmai ca să nu înțelegeți greșit.

2. Evident că nu sînt greșite acele anglicisme, tocmai de-asta le dădeam ca exemplu pentru a-l contrazice pe Ciprian Constantin.

Nu știu unde vedeți încrîncenarea la mine. Eu privesc limba detașat, ca pe obiect de studiu și cunoaștere, nu ca pe obiect al unei mize. Dimpotrivă, văd la alții, chiar la majoritatea (inclusiv la dumneavoastră), o atitudine încrîncenată în sensul că multe fapte de limbă le evaluează și le consideră bune, rele, acceptabile, recomandabile, permise, interzise, nepotrivite, neadecvate, enervante, zgîrietoare la ureche etc. Vă recunoașteți în aceste judecăți de valoare? Eu nu fac asta. Dacă Cutărescu face greșeli de gramatică sau de ortografie, folosește barbarisme sau termeni de jargon, pronunță peltic sau rîrîit etc., asta declanșează în mine mai degrabă dorința de a afla prin ce procese lingvistice (psihice, anatomice etc.) se produc astfel de efecte, nu dorința de a-l judeca pe Cutărescu și a lua atitudine.

E valabil și la sit / site (probabil de aici ați pornit discuția și ați mai adăugat apoi și alte cuvinte). Eu spun sit, alții spun site (adică [sait]; vedeți, trebuie să precizez constant pronunția, pentru că grafia e neromânească), iar diferența asta nu mă deranjează. Eu nu vreau ca toată lumea să spună sit ca mine și în general nu vreau ca limba să fie așa sau altfel, tot așa cum nu vreau ca legea lui Ohm sau dungile zebrelor să fie altfel. Nu încerc să schimb limba, așa cum nu încerc să schimb natura. Încerc doar să le cunosc.

A, acum îmi dau seama recitindu-mi răspunsul unde vi s-a părut că vedeți încrîncenare: probabil unde am vorbit de barbarisme și anglicisme. Dar ăștia sînt termeni tehnici, neutri, nu reprezintă o atitudine critică față de cuvintele în cauză. De altfel cuvîntul pe care îl prefer eu, sit, e un franțuzism (așa cum e site în engleză).

Mai că-mi vine să-mi ascund comentariul, dar nu ar fi corect.

Bineînţeles că am pornit de la sit-ul dumneavoastră, dar am fost stimulată de viral. Cînd încerci să stăpîneşti o limbă, în cazul meu romăna, este o plăcere să poţi remarca greşeli, să le semnalizezi şi astfel devin mai încrezătoare în mine. Argumentaţia dumneavoastră este impecabilă, dar să-mi daţi de ştire cînd veţi mai întîlni un om care foloseşte sit.

Eu nu înțeleg ce doriți să mai stăpîniți la limba română, pentru că nu văd nici o deosebire față de cum e ea vorbită nativ. O stăpîniți suficient, parcă prea bine pentru cineva care spune că abia acum o învață.

Sînt o mulțime de oameni care spun sit, doar nu credeați că sînt eu singurul. Căutați pe internet și veți găsi mii și mii de pagini cu sintagme ca situl oficial (al lui Nicu Alifantis, al Zilei Mondiale a Tineretului etc.), situl personal, situri de internet și așa mai departe.

Mi-am adus aminte că despre sit și site / sait am mai vorbit pe Scientia o dată.

Mulţumesc, aşa compliment mai rar, venind din partea unei persoane cu evident talent lingvistic, intimidant şi ≈ manipulator totodată. Apropo de exprimare, aţi vrut să folosiţi o licenţă poetică pentru "cuvînt care-ți limbă plimba-n gură"? Precizez că citesc de trei ori un text în limba romănă, iar cînd mai şi scriu, îl revăd de patru ori. De multe ori tot îmi scapă ceva, nu mă supără absolut deloc să mi se atragă atenţia.

Intimidant? Nu văd de ce. Iar manipulator nici vorbă.

Despre cuvintele care se pronunță greu spunem adesea că „ți se limbă plimba-n gură” încercînd să le spui. Probabil știți frînturi de limbă (deși poate nu știați că se cheamă așa), ca de exemplu „Capra calcă piatra; piatra crapă-n patru”. La fel, încercînd să spui „ți se plimbă limba-n gură” uneori îți ies inversate niște sunete, de unde și expresia aceea. Nu e licența mea poetică.

1. Intimidant pentru că aveţi o formă stilistică de exprimare aproape desăvîrşită însoţită de o logică aproape fără cusur, ceea ce mă determină să fiu extrem de atentă la ce vă spun.

2. Manipulator al gîndurilorfără voia dumnevoastră, pentru că îmi induceţi ideea că aveţi dreptate (vezi 1) şi  mă mulţumesc cu explicaţiile dvs..

3. Probabil ştiu mai mult decît frînturi de limbă. Mi se pun, de aproape un an de zile, întrebări : cum, cînd, de ce, şi alte adverbe sau locuţiuni adverbiale interogative legate într-un fel de limba mea română, orice aluzie la ce ştiu sau nu devine agasantă. De curiozitate, din "templul" dumneavoastră, eventual ştiinţific, eventual shintoist, pe unde plasaţi centrul de masă/greutate al vieţii dumneavoastră?

Ne-am îndepărtat de subiect. Îmi pare rău că mă percepeți ca intimidant; aș dori să fiu perceput exact pe dos, adică abordabil, așa cum mă percep cunoscuții din viața reală. Manipulator al gîndurilor este oricine vorbește, dacă asta înțelegeți prin manipulator. Dacă doriți să nu vă supere lumea cu întrebări despre ce știți sau nu în materie de limba română, ar trebui să nu ne mai reamintiți constant că acum o învățați (dacă nu ne-ați spune nu ne-am da seama, și atunci evident n-am mai întreba). La întrebarea cu centrul de masă al vieții mele e prea complicat să vă răspund, și mai e și irelevant în contextul de față.

O.K. Închei acest dialog cu rugămintea ca în cazul în care veţi mai folosiţi expresii mai aparte să le marcaţi într-un fel : " ", B, I, etc.

Nu cred că v-ar ajuta cu ceva, în schimb i-ar deruta pe ceilalți, pentru că ghilimelele, cursivele etc. înseamnă deja ceva. În plus cred că nu m-aș putea ține de cuvînt dacă v-aș promite. Am deja reflexe prea puternice ca să le schimb începînd de azi. Marchez ceea ce trebuie marcat pentru toată lumea, iar dumneavoastră vă obișnuiți cu asta. Îmi pare rău. De fapt cred că și dumneavoastră preferați să ne comportăm ca și cum nu ați fi altfel decît noi.
1 plus 0 minusuri
Cred că fiecare termen nou trebuie tratat separat.

Chestiunea cu orice limbă este că evoluează şi nu ţine cont de dicţionar. Ori se poate spune şi invers, că dicţionarul, de când a apărut, nu a reuşit să ţină pasul cu limba vorbită. Dar asta-i viaţa unei limbi; niciun dicţionar nu o va bloca. Pe de altă parte, dacă unele cuvinte cu timpul îşi fac intrarea şi în dicţionare, probabil că unii termeni vor rămâne de-a pururi în afara lor.

Revenind la termenii propuşi de tine, cred că viral (cu sensul de popular) şi downloadare îşi pot găsi locul în dicţionarele viitorului. Sit, cu sensul de website, nu, pentru că există o tendinţă spre specializare în orice limbă, iar sit înseamnă un lucru, pe când site alt lucru.

Aşa că, dacă ar fi să ţii cont de părerea mea (lucru de care mă îndoiesc :)), ai putea folosi viral şi downloadare fără teama de ridicol, dar te-ai putea reţine de la a spune sit, gândindu-te la website.
a raspuns Quark Senior (10,826 puncte) Mai 5, 2014

Mici observaţii personale, deci subiective: "viral" -nu trebuie să fie folosit în afara biologiei/medicinei., altfel îşi pierde din semnificaţie. Vom ajunge să folosim acest termen aproape în orice domeniu şi faptă de-a noastră. Cînd un om aude că ceva este viral (pe Internet), deja îi acordă importanţă - efect negativ asupra minţii. Exemple: fenomenul stupid "selfie"  sau vreun filmuleţ cu şoferi mergînd cu ....km/h şi stînd în cap.

"downloadare"- mi se împleticeşte limba cînd încerc să-l pronunţ. 

"sit" - sînt adepţi extrem de competenţi ai folosirii acestui cuvînt în contextul precizat. V-aţi îndoit degeaba, altfel nu v-aş mulţumi pentru răspuns. 

...