Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

5 plusuri 0 minusuri
4.3k vizualizari
Evoluția are, din câte știu eu, un singur focar evolutiv. În cazul oamenilor, aceștia au apărut undeva prin Africa de unde urmau să colonizeze întreaga planetă. În aceste condiții, dacă oamenii au apărut într-o singură regiune de unde s-au răspândit mai departe, cum se explică varietatea limbilor vorbite de umanitate?
Experimentat (3.5k puncte) in categoria Istorie

5 Raspunsuri

7 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Din cîte știm acum, specia umană a apărut în Africa, apoi capacitatea de a vorbi a apărut tot în Africa (acum circa 100.000 de ani), încît grupurile care au părăsit Africa (acum circa 60.000 de ani) vorbeau deja.

Înainte de plecarea din Africa foarte probabil diversele triburi vorbeau deja limbi diferite. Contactul dintre grupuri, mai ales la distanțe mari, era foarte slab sau inexistent, și ca urmare limba fiecărui trib izolat a evoluat separat. E suficientă trecerea a 1000 de ani pentru ca două triburi care inițial vorbeau aceeași limbă să nu se mai înțeleagă deloc între ele, or noi vorbim aici de zeci de mii de ani. În acel moment, cînd devin incomprehensibile reciproc, limbile evoluează diferit chiar dacă vorbitorii lor se întîmplă să se reîntîlnească.

Dar chiar presupunînd că în Africa toate triburile vorbeau aceeași limbă (ceea ce, din nou, este foarte improbabil), faptul că apoi s-au răspîndit pe distanțe imense și că s-au divizat de nenumărate ori a însemnat că și limbile vorbite de diversele grupuri s-au diferențiat, s-au înmulțit și au devenit foarte rapid (pe scara zecilor de mii de ani) limbi independente.

Apropo de asta, tocmai citeam zilele trecute un articol de lingvistică pe un subiect apropiat, în care se vorbea și despre așa-numita „perioadă de înjumătățire” a cuvintelor, adică perioada după care jumătate din cuvintele folosite într-o limbă sînt înlocuite cu cuvinte neînrudite. Acea perioadă este de circa 3000 de ani (cu fluctuații). Trebuie spus totuși că chiar dacă cuvintele sînt păstrate, ele își modifică forma (adică pronunția) pe perioade mult mai scurte. De aceea devin de neînțeles. (Scopul articolului e de fapt altul: de a detecta o categorie cu totul specială de cuvinte, foarte puține, la care perioada de înjumătățire este mult mai lungă, de circa 15.000 de ani.) Prin comparație cu lexicul, celelalte aspecte ale limbii --- fonologia, morfologia, sintaxa --- se schimbă mai încet, dar degeaba două limbi au aceeași gramatică dacă cuvintele nu mai seamănă între ele; comunicarea nu mai e posibilă. De exemplu româna și aromâna s-au despărțit acum circa 1000 de ani, structura gramaticală este foarte asemănătoare, dar dacă asculți aromânii vorbind între ei nu poți decît să recunoști cîte un cuvînt pe ici pe colo.

Dificultatea de a înțelege fenomenele constă în ordinele de mărime ale perioadelor de timp implicate, cu care omul nu e obișnuit (aceeași dificultate apare cînd încercăm să înțelegem evoluția speciilor, mișcarea plăcilor tectonice, evoluția Sistemului Solar etc.). Pe de o parte dacă o limbă e vorbită de mai multe triburi care se despart, ea diverge în numai circa un mileniu în mai multe limbi distincte. Pe de altă parte migrația populațiilor se face pe durate de zeci de milenii.

Apoi mai rămîne evoluția limbilor. MihaiV a încercat o explicație, spunînd că limbile tind spre simplificare. Dar tendința de simplificare e numai unul din fenomenele de modificare în timp a limbilor, în timp ce alte fenomene duc la complicare (una peste alta limbile rămîne aproximativ constante în complexitate, ce iei pe mere dai pe pere). Apoi explicația lui MihaiV pare să sugereze că simplificarea ar fi un proces conștient, volitiv. Nu este conștient decît într-o măsură infimă, superficială și în general limitată la lexic; celelalte aspecte ale limbii sînt practic dincolo de controlul nostru conștient. Adesea se spune că limba e un animal sălbatic, iar asta e valabil inclusiv azi, cînd limbile sînt studiate și analizate, nu doar de lingviști, ci și de vorbitorii obișnuiți, la școală. Darămite cînd oamenii primitivi vorbeau fără să se gîndească la acorduri, pleonasme, subiecte, prepoziții, accente, intonații, sensuri, flexiuni, topică etc.

În orice caz, chiar și în lipsa oricărei influențe externe, limba evoluează inevitabil. În numai cîteva generații, adică sub 100 de ani, diferențele sînt clare, în cîteva sute de ani diferențele încep să reprezinte o piedică serioasă în comunicare, iar în cîteva mii de ani trebuie să depui un efort semnificativ doar pentru a descoperi asemănările. În zeci de mii de ani devine imposibil să mai demonstrezi, cu instumentele științifice de azi, că între două limbi există vreo relație de înrudire. Iar în migrația popoarelor de asta vorbim: zeci de mii de ani.

De aceea oamenii vorbesc mai multe limbi (cîteva mii bune în prezent).

Expert (12.9k puncte)
1 plus 3 minusuri

Zonele specializate ale creierului cunoscute ca centri ai vorbirii fac ca oamenii sa comunice. S-a observat ca nu exista nici un trib si nici o populatie muta.

Cand vrem sa spunem ceva se pare ca se produce in emisfera stanga a creierului in zona lui Wernicke. Insa cand e vorba de regulile gramaticale este activata zona lui Broca. Impulsurile nervoase ajung apoi la zonele "motoare" care dau comanda muschilor faciali si ne ajuta sa formam cuvintele corespunzatoare.

Desigur, acest proces este mult mai complex.Are legatura de ex si cu sistemul vizual  cu cel auditiv etc etc.

Pe langa faptul ca limbajul este un fel de instinct uman, numai oamenii folosesc nume.Asta arata ca unul din motivele principale ale vorbirii (deci a limbii vorbite) este identitatea individului si apartenenta la o anumita clasa sociala.

Si firesc aici deja ne referim la organizare sociala cu scopul de hranire, protectie, reproducere, necesitatile de baza ale societatii.

Asadar, varietatea limbilor vorbite a aparut si ca o necesitate (in general).Astazi, se incearca de exemplu implementarea unui limbaj international, destul de controversat, dar nefiind inca o necesitate, nu s-a  reusit.

Experimentat (1.5k puncte)
0 0
Cred că nu m-am făcut bine înțeles. Nu am întrebat motivul apariției limbilor vorbite, ci de ce avem o varietate așa mare a acestora din moment ce oamenii au evoluat dintr-un sigur loc. Dacă toți am plecat din același loc, de ce ar fi necesar din punct de vedere evolutiv (sau din orice alt punct de vedere) să dezvoltăm și alte forme de limbaj?

"Asadar, varietatea limbilor vorbite a aparut si ca o necesitate" ca și o necesitate a ce? Un tip vedea ca toți oamenii din jurul lui vorbesc la fel și se decide dintr-o dată să creeze un nou dialect? :))
0 0
nu se decide nimeni sa creeze un dialect. Asta se întâmplă pe parcursul a câtorva sute de ani, sau chiar mai mult. Citeste texte vechi romanesti si iti dai seama cum evolueaza o limba, ar fi difcil sa ne intelegem cu locuitorii transilvaniei care au participat la unirea din 1600 de exemplu, pentru ca sunt diferente destul de mari de exprimare si gramatica. ce sa mai vorbim de schimbarile produse pe parcursul a mii de ani in sanul unor popoare izolate unele de celelalte.
0 0
Necesitatile le-am enumerat : hranire, protectie, reproducere si mai pot fi si altele.
Si inca un aspect: de ce ti-ai pus nick-ul claudius? :)
Asa de varietate, nu? Ca daca ne chema pe toti Syntax era ... o singura varianta:)
Daca ai inteles, extinde aceasta idee la alte aspecte de ex apartenenta la un anumit grup..
Daca nu ai inteles, macar o sa observi ca vorbim limbi diferite si deci ai aflat cum au aparut variatiile dialectelor !
0 0
@Rafael: Mergi mult prea departe. Locuitorii Transilvaniei e normal să fi avut un dialect diferit din moment ce drumurile lor s-au intersectat cu multe alte popoare. Însă fă un pas în spate și gândește-te la primii oameni, care vorbeau toți aceeași 'limbă'.

@Syntax: Păi explică-le. De ce ar fi de exemplu hrănirea un motiv suficient de a crea un nou dialect?
0 0
Nu am spus ca hranirea este un motiv suficient ci ca necesitatile in ANSAMBLU conduc la comunicare si deci un limbaj.
2 plusuri 1 minus
Întrebarea este foarte interesantă și am încercat de mai multe ori să găsesc un răspuns pertinent.

S-a dovedit faptul că oamenii au încercat dintotdeauna să simplifice limba vorbită, normele gramaticale, așa încât să-și ușureze viața de zi cu zi, dar nu o simplificare de genul celei din "1984" a lui George Orwell. Simplificarea a presupus ușurarea exprimării, și nu renunțarea la cuvinte, întrucât cu trecerea timpului vocabularele au avut nevoie de noi termeni pentru a putea exprima stările interioare, stări în care se găsește natura( chiar dacă în urmă cu multe milenii numai vracii și scribii aveau cunoștințe mai profunde asupra lumii).

Pornind dintr-un singur nucleu, oamenii s-au separat în diverse grupuri de-a lungul istoriei, fiecare grup luând altă cale de simplificare a limbii, astfel că, după parerea mea, a apărut diversitatea limbilor vorbite. Dacă privim cu atenție, marea majoritate a cuvintelor au origini bine stabilite: unele provin din latină, altele au origine slavă, altele origine germanică etc. Totul depinde de regiunea în care a avut loc schimbarea limbii originare.
Novice (230 puncte)
0 0
În sfârșit un răspuns interesant. Dar ce vrei să spui prin 'S-a dovedit faptul că oamenii au încercat dintotdeauna să simplifice limba vorbită'? Unde sunt dovezile? :)
0 0
Cred că din exces de zel am afirmat că "S-a dovedit". Corect ar fi fost să adaug și termenul "empiric".
Dar să privim puțin limba latină, astăzi considerată o limba moartă și care, cred, nu se mai vorbește decât la Vatican. Gramatica acestei limbi este destul de complicată, fiecare declinare având propria regulă. Se poate observa (demonstrația empirică despre care vorbesc) că din momentul destrămării Imperiului Roman și formarea popoarelor neo-latine, aceste reguli fie au dispărut, fie s-au contopit cu altele( exemplu: cazul ablativ devenit complement circumstanțial de timp, loc, mod).
Astfel s-a realizat o simplificare a limbii inițiale.
0 0
Interesant raspuns, MihaiV! Doar atat am de intrebat: Ce termeni a folosit  George Orwell in cartea sa? Chiar sunt curioasa.
1 0
În celebrul său roman distopic, George Orwell conturează o lume totalitaristă în care până și gândirea putea fi controlată. Acest lucru se putea realiza numai în urma formării unui nou limbaj bazat pe cel vechi, însă cuvintele folosite aveau multiple înțelesuri, astfel că gândirea putea fi împiedicată, oamenii putând raționa numai într-un sens foarte îngust. De exemplu, gramatica Nouvorbei(aceasta era denumirea limbajului, cea de dinaintea instaurării regimului fiind Vechivorba) avea două particularități distincte. Prima era "inter-schimbabilitatea cvasi-totala" a diferitelor părți de vorbire. Astfel că, orice cuvânt al limbii putea fi folosit ori ca verb, ori ca adjectiv, ori ca substantiv, ori ca adverb. Spre exemplu, nu există nici un cuvânt pentru "a tăia", sensul lui fiind redat suficient de bine de cuvântul "cuțit".
Un alt exemplu este formarea cuvintelor. Cuvântul "cald" nu exista în dicționarul Nouvorbei, locul lui fiind luat de "nerece". "Plusrece" sau "dubluplusrece" țineau locul cuvintelor "frig", respectiv"foarte frig".
A doua trăsatura distincvtivă era regularitatea.Participiul se forma prin sufixul"-t", pluralul cu"-i" sau "-uri". Pentru om, bou viață, pluralurile erau "omi", "boui", "viațuri".
0 0
Multumesc pentru lamuriri! Cred ca nu avea toate tiglele pe casa omul asta:)) Dar trebuie sa recunosc originalitatea ideii.
0 0
E exceptionala cartea. O recomand cu caldura !
2 plusuri 0 minusuri
Sunt peste 7000 de limbi, graiuri sau dialecte. Iar de-a lungul timpului se zice ca au existat peste 500000. Diversitatea lingvistica vine din cea culturala. Intorcandu-ne la migratia din Africa. Se estimeaza ca indivizii care paraseau triburile nu erau mai mari de 150. Luau cu ei doar o parte din fonemele folosite de tribul mama si, odata cu evolutia si cu migratia de-a lungul miilor de ani eliminau sau adaugau foneme dupa bunul plac.

Exista si factori climatici sau geografici. In zonele tropicale graiurile tind sa piarda consoanele in favoarea vocalelor. Chiar si intre consoane: cele nazale, precum n sau m sunt mai mult folosite in zonele calde, iar cele fricative (g sau t) mai mult in cele reci. Mai multe gasiti in revista Stiinta si tehnica din luna Februarie 2013. este un articol exact despre subiectul intrebarii.
Junior (984 puncte)
4 plusuri 0 minusuri
(25 puncte)
...