Punctele A și B sînt fixe față de scară. Distanța dintre ele e constantă, să zicem de 10 trepte. Dacă omul se deplasează față de scară cu aceeași viteză în ambele sensuri, să zicem cu viteza de o treaptă pe secundă, atunci parcurge distanța AB în ambele sensuri în același timp, și anume în 10 secunde, pentru că numărul de trepte nu depinde de sens. Faptul că scara se mișcă la rîndul ei față de alte obiecte nu are importanță. (Sigur, dacă punctul A dispare prea devreme din peisaj pentru că a ajuns la capătul de sus atunci avem probleme.)
În problema cu avionul gîndiți-vă că atmosfera e „lipită” de planetă. Ea nu are o mișcare de rotație, ca un tot, cu o viteză diferită de a Pămîntului. Are doar mișcări locale, care în medie se compensează și dau zero. (Dacă viteza medie a atmosferei față de sol nu ar fi zero atunci din cauza frecărilor ea ar deveni zero după un timp.) Ca urmare analogia cu scara rulantă nu e chiar bună. O analogie mai bună ar fi cu o scară ale cărei trepte au ușoare mișcări independente, în timp ce scara ca un tot stă pe loc. Dar să nu ne complicăm.
Avionul e într-adevăr rupt de sol cîtă vreme se află în aer. Mișcarea avionului se face numai în raport cu aerul, iar în condițiile problemei viteza avionului față de aer e constantă. Dar aerul e în repaus față de sol, în medie, caz în care și viteza avionului față de sol e constantă. Dacă totuși aerul din calea avionului nu este în repaus față de sol ci are o viteză netă (care are o componentă pe direcția de zbor), abia atunci apar diferențe de viteză a avionului față de sol între cele două sensuri de parcurgere a rutei.
