Există o asemenea limită, dar fenomenele sînt complexe (de altfel nici în cazul ochiului nu sînt simple). Ca ordin de mărime rezoluția temporală a urechii este de ordinul 20–100 ms. Contează spectrele sunetelor implicate, diferența de intensitate dintre ele și, interesant, ordinea în timp a celor două sunete (cel care maschează și cel mascat). Sunetul care maschează are efect și asupra sunetelor trecute, dar pe o perioadă mai scurtă decît asupra celor viitoare.
Pentru informații în engleză căutați „temporal masking”.