Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
1.2k vizualizari
Junior (575 puncte) in categoria Cultura Generala
0 0
oare cei care semneaza   pe diplomele de nobel sa nu stie ca inventatorul stiloului este petrache poenaru/
?/
0 0
Poti sa fii foarte destept, trebuie sa ai si rezultate, premiul Nobel ti se acorda pentru ceva special realizat de tine. La noi fondurile pentru cercetare sunt infime comparativ cu alte state, iar cercetatorii de la noi nu au activitate si sustinere cum au altii, deci sunt mult mai putine sanse sa capete vreun asemenea premiu.

2 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
Chestia asta cu stiloul e o mîndrie veche a românilor, dar o mîndrie nejustificată. În vremea cînd Petrache Poenaru a primit brevetul pentru UN FEL DE stilou au existat nenumărat alte brevete tot pentru felurite stilouri. Era la modă atunci să inventezi un nou tip de stilou. Stiloul nu a fost inventat doar de Poenaru, ci de o armată întreagă de mici inventatori. În general istoriile care se scriu despre evoluția stiloului nici nu-l menționează pe Poenaru, pentru că el a fost doar unul din foarte mulți.

Tot așa istoria aviației foarte adesea nu-i menționează pe Vuia, Vlaicu și Coandă, pentru că ei au contribuit cu prea puțin, chiar dacă în România sînt atît de celebri încît ai zice că ei singuri au inventat avionul. Din perspectivă mondială ei n-au adus decît progrese prea puțin semnificative.

La fel e și cu Timișoara, primul oraș din Europa iluminat electric, cică. De fapt nu e deloc primul. Și tot așa, cu o mulțime de alte invenții și descoperiri românești, care în școlile noastre sînt umflate cu pompa, dintr-un spirit patriotic exagerat.

Noi românii avem prostul obicei de a aștepta să fim admirați. Mai rău, vrem să fim admirați fără ca de fapt să ne interesăm dacă merităm sau nu. Informațiile astea exagerate despre contribuțiile românilor la realizările omenirii circulă pe la noi mai mult sub formă de zvonuri menite să ne gîdile mîndria, dar nu ne documentăm care a fost istoria obiectivă a lucrurilor, deci în general nu știm cît de valoroasă e cu adevărat contribuția românească, La rîndul nostru noi nu-i admirăm și nu-i lăudăm pe alții pentru realizările lor, pentru că nu prea le cunoaștem nici pe alea.

Iar premii Nobel nu avem pentru simplul motiv că pînă în prezent nu le-am meritat. Românii reprezintă circa 0,4% din populația lumii, dar contribuția noastră la știință, tehnologie, medicină etc. reprezintă o fracțiune mult mai mică decît atît. Nu ne-am făcut datoria proporțional. Prin comparație, populația Franței și a Regatului Unit sînt doar de vreo 2-3 ori mai mare decît a României, dar contribuțiile lor științifice și tehnologice sînt cu ordine de mărime mai mari. Sigur, există explicații istorice pentru decalajul ăsta, dar faptele sînt fapte, iar scuzele nu țin loc de realizări.

Nu e plăcut ce spun, dar asta e realitatea. Și eu aș fi vrut ca lucrurile să stea altfel și să ne putem mîndri cu mari realizări, dar nu putem. Mai avem mult de muncit.
Expert (12.9k puncte)
0 plusuri 0 minusuri

Care ar fi acei oameni remarcabili în ştiinţe care ar merita premiul Nobel şi nu l-au primit? Eu sunt convins că nu e nicio conspiraţie iudeo-masonică; pur şi simplu în România există un spirt de cercetare care să genereze premii Nobel.

Cred că americanii au ajuns să aibă atât de multe premii Nobel pentru că au generat contextul în care aşa ceva e posibil.

Despre Poenaru şi stilul e un aspect interesant de menţionat. Cum am citit vreo carte despre istoria stiloului, cum se pare că a făcut, spre meritul lui, AdiJapan, am dat o căutare pe Google cu textul "who invented the fountain pen". Am descoperit cu surprindere că Poenaru este  listat în partea dreaptă ca cel care a inventat stiloul modern. Wikipedia îl menţionează, de asemenea, ca un punc de cotitură în dezvoltarea stiloului "The Romanian inventor Petrache Poenaru received a French patent for the invention of the first fountain pen with a replaceable ink cartridge on May 25, 1827.". Aşadar, fără a da sentinţe, mie mi se pare că există o recunoaştere internaţională a meritelor lui Poenaru şi nu e chiar un fir de nisip pe o plajă de inventatori.

 

Senior (11.9k puncte)
0 0
Wikipedia e bună, uneori excelentă, cu o singură condiție: să știi în ce aspecte ale ei poți avea încredere. În cazul de față informația despre Petrache Poenaru vine tot din folclorul nostru românesc patriotic-grandoman. La articolul despre Poenaru singura sursă de documentare e asta: http://www.poenari.ro/, adică foarte firav pentru o enciclopedie care se respectă. La articolul „Fountain pen” cineva din Montreal, Canada, a adăugat în ianuarie 2006 informația că Poenaru a inventat stiloul:
http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Fountain_pen&diff=next&oldid=35601779
Din greșelile de ortografie deduc că nu era nici anglofon și nici francofon (în ambele limbi trebuia scris numele naționalității cu majusculă), deci deduc că era român. Nici nu trebuia să verific, era evident. Persoana respectivă nu a mai avut nici o altă contribuție la articol sau la Wikipedia, semn că și-a adăugat singura perlă de înțelepciune pe care a crezut de cuviință să ne-o dea. Între timp altcineva i-a temperat avîntul și a reformulat afirmația. Dar ea nu reflectă nici pe departe „un punct de cotitură”.

De curiozitate v-am urmat sfatul și am căutat și eu cu Google aceeași expresie. Apoi am luat la rînd primele 10 rezultate, toate intitulate „Who invented the fountain pen”, deci toate avînd ca subiect exact asta. Dintre ele, 9 nici nu-l menționează pe Petrache Poenaru al nostru, deși unele menționează cîteva nume de inventatori. Cel care totuși îl menționează este un forum, la care o persoană numită sugestiv „Loominitsa” (e clar ce naționalitate) a întrebat inocent „Who invented the fountain pen?”, pentru ca după ce a primit răspunsul că stiloul a fost inventat de mulți, printre care Lewis Waterman, să vină tot ea cu informația despre Poenaru, pe care a copiat-o firește de la Wikipedia.

E destul de limpede cum stau lucrurile, nu? Noi românii ne mîndrim cu marea invenție a lui Poenaru, dar în lume nimeni altcineva nu o ia în serios, pentru că nu merită nici măcar o mențiune.

Și, concret, ce anume a inventat Poenaru? Că stilouri „purtărețe” cu rezervor și cu pompiță au existat și înainte. Așa e că de fapt ne lăudăm cu stiloul lui Poenaru fără să știm nimic despre el? Așa e. Este o memă națională. Se transmite ca gripa și se pare că nu ne mai vindecăm.

Și apoi hai să fim serioși. Să zicem că Poenaru ar fi inventat stiloul, el singur singurel, de la zero pînă la stiloul actual. Păi stiloul?! De ce n-a inventat un român telescopul, motorul cu aburi, tiparul, pila electrică, pelicula fotografică, tranzistorul, laserul, telefonul mobil sau altceva cu adevărat util și revoluționar? Poți foarte bine să scrii o viață întreagă numai cu creionul, contează doar să scrii ceva inteligent și valoros.

A ne lăuda azi cu stiloul lui Poenaru e semn de imaturitate și neseriozitate.
0 0
"De ce n-a inventat un român telescopul, motorul cu aburi, tiparul, pila electrică, pelicula fotografică, tranzistorul, laserul, telefonul mobil sau altceva cu adevărat util și revoluționar?"
Rãspunsul stã în necesitatea de a rezolva probleme dar mai ales în mijloacele aflate la dispozitie. Dacã de-a lungul istoriei, românii au fost preocupati mai ales sã supravietuiascã în fata atacurilor imperiilor de tot felul, imperiile cu pricina au folosit resursele românilor (umane si materiale), pentru a-si rezolva nevoia de mijloace cu care sã rezolve problemele apãrute din necesitate. Cu cît ai mai mult timp sã te gîndesti, cu atît gîndesti mai mult. De aceea nici Ceausescu nu ne lasa timp de gîndire si ne punea la muncã în continuu, sã nu avem timp sã ne gîndim la ce am putea face împotriva lui.
Nici ãstia de acum nu sunt altfel.
Mijloacele de acum sunt mai numeroase pentru noi, desi relativ limitate. Altfel nu ar fi plecat din tarã într-un timp relativ scurt 8.000 de medici, si cred cã românii de la Microsoft, ar fi constituit la noi o firmã rivalã. Si toatã lumea e multumitã...
Premiul Nobel nu e pentru noi, e normal asa si nu stiu de ce se agitã unii...

Lumea, asa cum o stim, e descrisã de filozofi,
explicatã de matematicieni si construita de ingineri;
ea ar merge perfect, daca nu ar fi explicata de ziaristi,
condusa de politicieni si stapanita de finantisti.
Judecatorul atunci, în cine ar trebui sa se increada?
0 0
Povestea asta cum că românii au fost ocupați cu supraviețuirea și că de-aia n-au putut face știință o aud des, dar după părerea mea e doar o scuză. La scuze sîntem tari. Și alte popoare au avut războaie peste războaie, dar mai ales de prin secolul 19 încoace la ei știința a evoluat foarte frumos, nu ca la noi.

Mă tem că românul în general (inclusiv românul care ajunge factor de decizie) nu are o prețuire reală pentru știință. Cercetarea, ca să funcționeze bine, are nevoie de organizarea lucrurilor pe termen lung, or pe la noi lucrurile nu prea se fac cu viziune, ci mai mult țac-pac, de pe azi pe mîine. E nevoie să pui știința undeva printre primele priorități, chiar dacă nu dă roade imediat. De rezultatele cercetării se bucură adesea abia generațiile următoare. Dar la noi nu prea există ideea că generațiile trecute s-au străduit să facă ceva bun pentru noi, iar noi sîntem datori să facem ceva bun pentru cele viitoare.

Poate de-acum încolo.
0 0
E o scuzã, dar realã. Nu intru în detalii cu privire la  conjuncturi istorice. (Îmi pare rãu cã nu sunt "tare" la istorie). Am fi putut face mai mult, nu am fãcut, asta este. Nu sunt un patriotard si atât.
Voiam sã întreb cîti români cunosti. Prin natura meseriei, am cunoscut cîteva mii. Si am constatat cã niciunul nu e atît de idiot cum aratã prin statistici. Poate nu sunt cititi, sau învãtati, dar prind foarte usor esenta lucrurilor.
Pentru cã lucrurile nu sunt asa cum par, si tu îti dai seama cã e ceva în neregulã cu "factorii de decizie", fãrã sã fii politician. Si în al doilea paragraf ai dreptate, dar ar trebui sã stii cã noi, cei care vorbim pe acest forum, suntem apreciati de "factorii de decizie" cu calificativul de "prostime", sau altele echivalente. Poti fi un geniu, dar dacã ãstora care sunt acum la putere la noi, ideile tale nu le aduc un cîstig imediat, nu existi !
0 0
La istorie se învață despre o mulțime de războaie, încît avem impresia că oamenii o duceau din război în război. Nu, de fapt perioadele de liniște și pace erau mult mai întinse decît cele de frămîntări. Deci timp era berechet. Apoi războaie au avut și englezii, francezii, germanii, italienii și toți ceilalți care au contribuit semnificativ la știință. Și totuși la ei, printre războaie, a existat mereu o elită care s-a ocupat de știință, oameni care descopereau, comunicau unul cu altul, puneau ideile cap la cap și astfel avansau cunoașterea. E drept că au fost și pe la noi ici și colo cîte unul mai isteț, dar cumva nu s-a depășit masa critică, nu s-a format un mediu fertil și propice pentru activitatea academică.

O întrebare simplă: de ce noi avem documente scrise foarte puține și numai de cîteva secole încoace? Scrisul e un semn al acumulării de cunoștințe și al dorinței de a le lăsa acele cunoștințe urmașilor. De ce alți europeni au scrieri pe limba lor cu multe secole mai vechi decît ale noastre? Nici un război nu ne-ar fi putut împiedica să înregistrăm informații în scris, și totuși spre deosebire de alții n-am făcut-o. De ce?

Am cunoscut destui români, dar am cunoscut și destui străini, atît în mediul științific cît și oameni simpli. Aduc vorba de străini pentru că aici nu e vorba de calitățile românilor în mod absolut, ci de români în comparație cu străinii. Și ce-am văzut în general la români în comparație cu străinii (limitîndu-mă la ce e relevant aici) este că românii nu par să aibă dorința continuă de a urca pe panta cunoașterii, ci adesea se mulțumesc cu palierul la care se află. Evident există și excepții. La excepții am speranța că vor face ceva.

Progresul în știință se face de către oameni deosebiți. Nu ajunge să cunoști 1000 de oameni ca să găsești un potențial om de știință, pentru că cei cu adevărat buni sînt mult mai rari, pate unul la un milion. De-asta e nevoie de universități și centre de cercetare care să-i atragă pe acești oameni foarte rari. Poate asta ne-a lipsit nouă: un mecanism prin care oamenii deștepți să se găsească unul pe altul, ca apoi să se potențeze unul pe altul.

Într-adevăr politicienii români de astăzi nu pentru popor fac politică, ci pentru ei înșiși. Trăim o perioadă nefericită a istoriei noastre. Dar nici prin alte țări lucrurile nu sînt foarte roze, cum poate ni se pare nouă în România. Oamenii din mediul academic din alte țări investesc cu pasiune timp și energie pentru ca știința să avanseze. Nimeni nu primește de-a gata. Istoric vorbind vedem la fel că în vestul Europei și prin alte părți au existat tot timpul oameni care au investit propriii lor bani în cercetare. Oameni avuți am avut și noi, dar din ei foarte puțini au contribuit la știință.

Ca să faci știință trebuie să fii perseverent, să lupți pentru excelență, să nu te mulțumești niciodată cu ce-ai realizat, să transmiți generațiilor următoare focul dorinței de cunoaștere. Poate nu avem noi spiritul ăsta.
0 0
Ai dreptate: la noi nu s-a depãsit "masa criticã" pentru o activitate serioasã de cercetare. Abia acum a apãrut un mecanism (internetul) prin care oamenii cu potential sã poatã colabora. Din pãcate e insuficient, mai ales cã acum nu se mai pune problema efortului unui singur om pentru realizarea unei descoperiri importante. Omul acela cu idei importante are nevoie de o echipã cu care sã-si dezvolte ideile.
Am o justificare si pentru faptul cã nu am înregistrat (ca popor) informatii în scris. Dar nu face obiectul discutiei, si oricum ar fi prea lungã. Excede din start sfera mea de cunostinte aprofundate si nu mã amestec. Am citit totusi o sumedenie de materiale interesante pro si contra si personal, cred cã multe din documentele care ne privesc si ar putea demonstra ceva, au fost fãcute dispãrute, din motive diverse, majoritatea politice.
Perseverenta urmãririi unei idei e întreruptã la noi de interferenta spectrului supravietuirii.
Pe lîngã asta, lupta pentru excelentã nu e privitã cu ochi buni aici (si nimeni nu pricepe de ce) .
Ca un colac peste pupãzã, fiica mea e studentã în anul I la electronicã. Intrase si la fizicã (ambele la stat). Dar a doua facultate (tot la stat) costã mult, si nu-mi permit cîteva mii de euro pe an. Cred cã un occidental si-ar fi permis asta, indiferent de pozitia socialã.
Caut sã-i insuflu setea de cunostere profundã a lucrurilor si idealul de a excela, indiferent de alegerea pe care o face.
În mod sigur, nu sunt singurul. Dar nu poti cere copiilor sã nu aleagã o viatã mai bunã si o relativã sigurantã afarã din tarã. Nu stiu dacã fiica mea va face cercetare vreodatã, dar sper sã aibã mãcar dorinta de a excela în domeniul ales. Ce ai putea face mai mult, ca pãrinte? Asteptãm mai mult de la mentori. Dar cred cã acestia sunt pe cale de disparitie pe la noi.
Oricum, multumesc pentru conversatie, cu speranta cã vom mai avea si altele, pe teme mai specifice, nu numai stabilirea punctelor de vedere comune.
0 0
Mulțumesc și eu.

Apropo de faptul că astăzi cercetarea nu prea se mai poate face de oameni singuratici, citeam mai demult un articol scris de un fizician teoretician român, în contextul fondurilor foarte mici de cercetare de la începutul anilor 1990, care duceau la reducerea numărului de locuri de muncă în cercetare și care îi făceau pe tinerii cercetători să părăsească țara. Ideea articolului era că, în contrast cu opinia generală și cu a factorilor de decizie, oamenii care lucrează în cercetare nu e nevoie (și nici posibil) să fie toți genii. Pentru ca un om foarte competent să poată produce știință e nevoie de un mediu de lucru, în care competența lui să fie prețuită și în care efortul lui să fie sprijinit de oameni pricepuți. Acel mediu de lucru trebuie format din oameni care, deși nu sînt geniali, sînt totuși profesioniști și pot contribui masiv la susținerea efortului de cercetare.

Dar politicienii noștri au o gîndire agricolă: dacă au pus semințe și în primăvară semințele n-au încolțit, ei ară din nou pămîntul și pun alte semințe, în grabă, doar-doar o ieși ceva pînă în toamnă. Numai că în cercetare lucrurile nu merg așa. Trebuie să aștepți mulți ani pînă să încolțească o sămînță. Una! Și dacă aștepți destul vei vedea că încolțesc și altele, printr-un fel de simpatie cu prima. Apoi tot mai multe. Dar asta durează multe decenii, iar formarea unui mediu solid poate dura secole. E nevoie ca în permanență pămîntul să fie udat, pentru că orice secetă repornește totul de la zero. Nu poți face o pădure de stejari într-un an.
0 0
cata rautate e in raspunsul tau se vede de la o posta
 ma mir cum poti denigra   o inventie  romaneasca
?
dar pe coanda  vuia   gogu constantinescu   eliade
 palade babes   poni
 si pe astia si altii tot asa ii denigrezi
  denigrezi pur si simplu creatia  a poporului roman
   tu nu esti roman  pentru mine esti un renegat
  multumesc
0 0
Dumneavoastră vedeți răutate acolo unde nu este. Ce motiv aș avea să fiu rău cu realizările poporului român?! Aș vrea să ne putem lăuda cu o contribuție care să fie măcar proporțională cu numărul românilor în populația globului, dar nu pot.

Care e invenția aia românească pe care o denigrez? Stiloul lui Poenaru? Dumneavoastră nu o denigrați, ci o ignorați în timp ce probabil o lăudați, ceea ce e o prostie.

Coandă, Vuia, Gogu Constantinescu și ceilalți au într-adevăr contribuții la știința omenirii. DAR PREA MICI, asta spun eu. Însă românilor li se pare că sînt grandioase. Ei bine, nu sînt. Copiii românilor învață la școală despre Newton, Ampère, da Vinci, Mendeleev, Bach, dar copiii străinilor nu învață despre Vuia, Poenaru sau Babeș. Asta ar trebui să vă spună ceva, pentru că aici nu e vorba de politică sau naționalism, ci de adevăratele contribuții valoroase la cultura omenirii.

Hai să le luăm puțin la bani mărunți. Efectul Coandă este unul din sutele efecte din fizică, unul minor, cu aplicații limitate. Vuia a fost un pionier al aviației doar pentru că a făcut și el experimente într-o perioadă de pionierat, dar alții au făcut același experimente mai bine decît el și înaintea lui, deci originalitatea și contribuția lui Vuia sînt practic nule (iar dacă credeți că mă înșel îmi veți explica unde). Cu Gogu Constantinescu ne lăudăm pentru teoria sonicității, care sonicitate nu folosește la nimic. Palade a avut contribuții remarcabile în biologie, într-adevăr, și a primit un Nobel pentru asta. Babeș a avut contribuții mărunte din perspectivă mondială (că despre asta vorbim, nu la nivel de România). Contribuțiile științifice ale lui Petru Poni sînt nesemnificative. Activitatea lui Eliade, deși valoroasă, nu prea are treabă cu premiile Nobel.

Apoi dacă tot vă bateți în piept cu cărămida de român, ia uitați-vă din nou la lista pe care dumneavoastră singur ați dat-o. Observați la ea ceva anume, frapant neromânesc? Uite: aproape toți pe care i-ați enumerat au fost nevoiți să PLECE din România ca să poată realiza puținul sau multul pe care l-au realizat. Ce spune asta despre noi, despre români? Spune multe și grele. Sîntem un popor înapoiat care nu înțelege importanța științei și a culturii. Cîtă vreme vă lăudați cu a fi român vă lăudați și cu înapoierea asta cronică.

Eu zic să ne lăudăm mai puțin cu false merite și să muncim mai mult, cu seriozitate. Abia apoi poate cîndva urmașii urmașilor noștri se vor putea mîndri că sînt români. Deocamdată nu e cazul să ne îmbătăm cu apă rece.

Sînt rău? Nu, încerc să fiu obiectiv și să privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai largă decît cea provincială.

Nu vă pot dovedi că țin la poporul român. Fie mă credeți pe cuvînt, fie nu mă credeți. Ca ilustrare totuși că îmi pasă de români și realizările lor vă pot arăta un lucru. Uitați-vă la articolele din Wikipedia (în engleză) despre românii pe care i-ați enumerat. Veți vedea că toți (și încă vreo sută, două) au trecută transcrierea fonetică a numelui în limba română. Pe aia eu am pus-o, în decursul anilor, pentru ca străinii să știe măcar cum să pronunțe numele personalităților românești, de la oameni de știință la sportivi și de la actori la politicieni. Puteți verifica, pentru că folosesc și la Wikipedia același nume. Asta nu demonstrează mare lucru despre sentimentele mele, dar în același timp nu cred că sugerează vreo dorință a mea de denigrare a românilor. M-ați jignit degeaba.
0 0

A trecut ceva timp de când nu am mai zis nimic pe forum, dar numai pentru ca am fost ocupat si cred ca vad lucrurile putin diferit. Cred ca principala noastra problema este de incompatibilitate culturala. Noi avem o cultura a unei civilizatii de mult apuse (a carpizilor, ca sa fiu mai precis) din care ne-a ramas numai limba, mult mai complexa decât se învata prin universitati. Asta constituie o bariera ce nu poate fi depasita de cei de alte limbi europene, care practic s-au desprins dintr-un corp comun. Mai e si diferenta crestini-ortodocsi, care e o incompatibilitate. Daca noua ne e usor sa întelegem mentalitatea celorlalti, ei nu prea ne înteleg. Si nu e o problema de "mândrie nationala". Ideea e ca eu pot acum sa raspund la întrebarile lor, dar termenii în care o pot face au înteles diferit de cel folosit de ei. Voi fi recunoscut ? Nu ! Asta cu siguranta. De fapt nici nu ma mai intereseaza, dar macar trebuie sa se înteleaga ca valorile lor nu sunt compatibile cu ale noastre. Cautând sa le armonizam dinspre ei spre noi, este un regres. Noi avem deja filozofia bine precizata, dar ne distrugem singuri limbajul care o poate sustine. Sunt sigur ca cineva, undeva, stie asta. Am strâns pâna acum ceva argumente pe care le-am pus într-o lucrare. Legat de asta, stiu ca esti un contributor corect (ceea ce este notabil pentru mine) la Wikipedia. Apare acolo o imagine a lui Zalmoxis, sustinuta de o presupunere a unui arheolog bulgar, care presupune ca într-o scena de vânatoare s-ar afla reprezentat Zalmoxis. Ideea e sustinuta de unul care are echivalate ceva studii la o "universitate catolica". Poti citi comentariile la subiect, unde semnez Lupulcarunt. Nu stiu cum sa fac astfel încât sa dispara ineptia. Cred ca ar fi utila o mâna de ajutor, daca citesti asta. Spun asta pentru ca daca ramâne asa, se va crea în continuare o imagine gresita despre adevarata noastra istorie (de fapt hronic pe româneste), fara sa ma "umflu în pepeni" degeaba. Confuziile de genul acesta ajuta la impunerea ideii unor puteri ("nu spui care") conform careia ei ne-au civilizat pe noi, lucru ce nu e adevarat.

...