De la consumul excesiv de alcool la petrecerea unui prieten la alegeri nepotrivite privind hainele, adolescenții fac adesea lucruri care par de-a dreptul stupide. Dar acum știm de ce: zonele creierului care controlează luarea deciziilor nu se dezvoltă pe deplin până la vârsta adultă. Creierul în dezvoltare al adolescenților creează riscul ca aceștia să ia decizii în mod reactiv, fără a evalua consecințele alegerilor lor. Cum pot părinții să-i ajute pe adolescenți să deprindă și să aplice modalități eficiente de luare a deciziilor?


Diferența dintre ceea ce știu și ce fac adolescenții

Majoritatea copiilor demonstrează o înțelegere a comportamentului "corect" și "greșit" de la o vârstă fragedă. Pe măsură ce abilitățile lingvistice se dezvoltă, copiii sunt capabili să dea explicații clare cu privire la motivul pentru care anumite comportamente sunt nedorite.

Dar copiii și adolescenții iau decizii proaste dacă se simt presați, dacă sunt stresați sau caută atenție de la cei de vârsta lor.

Deci, este rezonabil să ne așteptăm ca un adolescent în vârstă de 15 ani să știe că nu ar trebui să fure. Dar adolescenţii au uneori dificultăţi în a alege să nu fure în prezența prietenilor pe care doresc să îi impresioneze.

Diferența dintre ceea ce știu adolescenții și ceea ce ei aleg poate fi explicată în termeni de situații "reci" și "fierbinți".

Situațiile reci sunt cele în care alegerile sunt făcute în momente de excitare emoțională scăzută. În aceste perioade, adolescenții pot lua decizii bine gândite și raționale.

Situațiile fierbinți se referă la alegeri în perioadele de excitare emoțională ridicată (emoție, anxietate sau supărare).

Situațiile fierbinți cresc probabilitatea ca adolescenții să aibă un comportament care presupune asumarea riscurilor și căutarea de senzații tari, caracterizate de un auto-control slab şi de lipsa evaluării consecinţelor acțiunilor lor.

Impactul excitării emoționale asupra procesului decizional explică de ce adolescenții pot detalia, de exemplu, consecințele negative asociate consumului de alcool și consumului de droguri, iar apoi să se uite de aceste lucruri alături de prietenii lor.


Biologia procesului de luare a deciziilor la adolescenți


Studiile creierului arată că lobul frontal - care este responsabil pentru luarea deciziilor, controlul impulsurilor, căutarea senzațiilor, răspunsurile emoționale și gândirea logică - își termină dezvoltarea între 20 și 25 de ani.




Relația dintre dezvoltarea creierului și riscul de a face alegeri proaste, în special în situații fierbinți, este denumită maturitate psihosocială.

Cercetările au arătat că tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani sunt semnificativ mai puțin maturi psihosociali între 18 și 23 de ani și sunt, de asemenea, mai puțin maturi psihosocial decât adulții (în vârstă de 24 ani și peste).

În general, imaturitatea psihosocială a adolescenților face mai probabil ca aceștia:
• să caute situații cu încărcătură emoțională și să-și asume riscuri;
• să facă alegeri sub imperiul impulsului de moment;
• să se concentreze pe beneficii pe termen scurt;
• să aibă dificultăți în a amâna o recompensă;
• să fie susceptibili la presiuni ale prietenilor ori celor de vârsta lor;
• să nu fie în stare să anticipeze consecințele alegerilor lor.


Ghid pentru părinți pentru a-i ajuta pe adolescenți să ia decizii bune

Creșterea treptată a autonomiei și acumularea practicii în luarea deciziilor independente este vitală pentru adolescenți pentru ca aceștia să devină adulți încrezători, cu o stare emoțională stabilă și cu cu abilități sociale.

Deși părinții știu că alegerile proaste fac parte din ceea ce înseamnă a deveni un adult, majoritatea acestora vor să-i protejeze pe adolescenți să facă alegeri cu consecințe grave sau ilegale.

Deprinderea de a lua decizii poate fi învățată. Există șase pași cheie pe care părinții îi pot urma pentru a încuraja luarea unor decizii bune de către adolescenți:
Fiți la curent cu evenimentele viitoare din viața adolescenților care pot implica luarea de decizii din partea acestora. Aflaţi așteptările lor privind aceste evenimente (cum ar fi dacă se așteaptă să consume alcool);
Prezentați scenariile care pot implica un risc sau care pot solicita luarea unei decizii (cum ar fi pierderea trenului către casă, prieteni care suferă de diferite forme de intoxicare) pentru a explora opțiuni sigure și funcționale de rezolvare a acestora;
Încurajați adolescentul să se oprească și să se gândească. Ajutați-l să recunoască situațiile limită, pentru a extrage temporar din context, eliminând presiunea inerentă a momentului, în scopul de a lua decizii bune ("du-te la baie, dă un telefon, scrie un mesaj unui prieten");
Furnizați un reper important la care să se raporteze în luarea deciziilor. Deși adolescenții nu sunt capabili să evalueze toate consecințele potențiale ale unei situații, pentru a verifica dacă o decizie este una bună se pot întreba: "mi-aș dori ca mama / tata / bunica / bunicul să știe despre ce fac?";
Reamintiți adolescenților să vă ceară ajutor. Nu trebuie să aleagă singuri. Asigurați-vă că au datele de contact ale persoanelor care pot ajuta în situații dificile (frați, părinți sau familii extinse);
Utilizați greșelile ca oportunități de învățare. Adolescenții pot face alegeri greșite. Utilizați aceste experiențe pentru a genera discuții despre unde procesul de luare a deciziilor a mers prost și cum e posibil ca deciziile să fie mai bune în viitor.

Sursa: TheConversation