Scientia

Exerciţiile de gândire pozitivă au scopul de a dezvolta calităţile şi resursele emoţionale ale oamenilor, întărindu-le astfel rezistenţa la depresie. Un nou studiu a evidenţiat faptul că anumite exerciţii de gândire pozitivă pot fi dăunătoare anumitor tipuri de oameni.

Printr-un nou studiu, Susan Sergeant şi Myriam Mongrain au vrut să-şi testeze ideea că aceste exerciţii vor fi mai eficiente dacă sunt modelate pentru tipul de personalitate al fiecăruia. S-au axat pe două trăsături asociate cu vulnerabilitatea la depresie: a fi excesiv de autocritic şi a fi excesiv de dependent.

Sergeant şi Mongrain au prezis că exerciţiile de gratitudine le-ar fi foarte utile persoanele excesiv de autocritice, înlocuind gândurile negative despre sine cu apreciere pentru lumea exterioară. Au mai prezis şi că un exerciţiu de ascultare a muzicii pozitive ar putea fi benefic persoanelor ce sunt foarte dependente de alţii, deoarece le-ar oferi o unealtă practică pe care să o folosească de unii singuri. Alt exerciţiu, de control, implica rememorarea amintirilor din prima copilărie.

Rezultatul a fost că, deşi au existat anumite dovezi care să indice că persoanele prea critice cu ele însele beneficiază mai mult din exerciţiile de mulţumire decât din cele de muzică sau control (adică devin mai fericiţi în urma primelor), participanţii extrem de dependenţi de alţii au suferit o micşorare a respectului de sine în urma exerciţiilor de gratitudine şi de muzică pozitivă, şi niciun beneficiu. „Descoperirile oferă un indiciu minor asupra efectelor dăunătoare ce pot apărea în urma exerciţiilor de gândire pozitivă,” au declarat cercetătorii.

Rezultatele au fost obţinute în urma unui studiu online pe 722 de voluntari. După ce au răspuns la întrebări pentru efectuarea unor măsurători al nivelului de plecare pentru respectul de sine, fericire, depresie şi stare de sănătate fizică, precum şi pentru trăsăturile cheie ale autocriticii exagerate şi al nevoilor, participanţii au fost supuşi, timp de o săptămână, unui exerciţiu aleator: de recunoştinţă, muzică sau control. Exerciţiul zilnic de recunoştinţă presupunea rememorarea a cinci lucruri pentru care participantul putea să mulţumească în acea zi; cel de muzică implica ascultarea a trei sau patru cântece motivaţionale în fiecare zi; exerciţiul de memorie le cere să scrie o amintire diferită din copilărie în fiecare zi. Au fost măsurate depresia, precum şi celelalte caracteristici, la o săptămână după exerciţii, la o lună, la trei şi la şase. Două sute optzeci şi trei dintre participanţi s-au menţinut "în joc" până la sfârşitul studiului.

De ce participanţilor dependenţi de ceilalţi le-a scăzut respectul de sine ca urmare a exerciţiilor? Sergeant şi Mongrain nu pot răspunde cu certitudine, dar speculează că au ales tipul nepotrivit de exerciţiu pentru acei oameni. „Ambele sarcini se axau pe activitate individuală şi nu presupuneau mai deloc implicarea altor persoane,” au zis ei. „Persoanele dependente se bazează pe relaţiile apropiate cu ceilalţi pentru a avea o stare bună.” Este de asemenea posibil ca exerciţiile să fi fost pur şi simplu lipsite de efect în cazul participanţilor dependenţi, şi nu dăunătoare, dar ca aceştia să fi ales să îşi canalizeze frustrarea pe rezultate. O altă slăbiciune a studiului o reprezintă natura impersonală a unui studiu realizat pe internet şi durata scurtă a exerciţiilor.

Aceste rezultate se adaugă informaţiilor deja existente despre potenţialele pericole ale exerciţiilor de auto-ajutorare. Un studiu realizat în 2010 a descoperit că pentru persoanele ce petrec mult timp chibzuind la emoţiile şi gândurile proprii, cărţile de auto-ajutorare ce au la bază terapii cognitiv-comportamentale pot fi dăunătoare; şi un studiu din 2009 a arătat că şoptitul mantrelor motivaţionale de genul „Sunt o persoană adorabilă” se întoarce împotriva celor cu un respect de sine scăzut.

Textul reprezintă traducerea articolului Positive psychology exercises can be harmful for some, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul editorului.
Traducerea: Anca Negulescu