Scientia

De multe ori ne gândim la căile noastre senzoriale ca la niște canale separate. De fapt există multe interferențe între ele. Gândiți-vă cum înțepătura unui ac este mult mai dureroasă dacă vă uitați cum intră în piele. Se pare că şi gustul vinului pe care îl bem depinde de ceea ce auzim.

Insuficient cercetat în această arie este modul în care sunetul ne poate afecta percepția gustului, mâncării și  băuturii. Știm că astfel de interacțiuni apar. De exemplu, cipsurile par mult mai proaspete atunci când scot un sunet mai puternic la mestecare.

Într-un nou studiu, Adrian North a demonstrat că atunci când oamenii beau vin acompaniați de muzică, ei descoperă în gust caracteristici care reflectă natura muzicii ascultate.

Dacă vreți ca Merlot-ul să aibă un gust puternic și aromat, încercați să îl savurați ascultând Tom Jones. Pentru a adăuga puțina energie Pinot-ului vostru încercați niște Gaga…

North a testat sensibilitatea papilelor gustative a 250 de studenți  la universitate în timp ce beau fie Monthes Alpha 2006 Cabernet Sauvignon (vin roșu), fie Chardonnay (vin alb) - ambele din Chile. De importanță majoră este faptul că unii dintre participanți au degustat vinul pe o melodie caracterizată anterior de un alt grup ca fiind puternică (Carmina Burana lui Orff); alții l-au băut ascultând ceva subtil și rafinat (Waltz of the Flowers din “Spărgătorul de nuci” al lui Ceaikovsky); următorilor le-a fost pusă o melodie revigoratoare și îmbietoare (Just Can't Get Enough de Nouvelle Vague); în final, cei rămași au băut vinul pe un fundal lent (Slow Breakdown de Michael Brook). A existat și un grup care a băut vinul fără muzică.

După ce au savurat vinul pentru 5 minute, participanții au fost rugați să descrie cât de puternic, subtil și rafinat, ușor sau revigorator și îmbietor a fost acesta. Rezultatele arată că muzica a jucat un rol important asupra percepției lor. Au avut tendința să creadă că vinul lor prezenta calitățile muzicii pe care o ascultaseră. Spre exemplu, atât vinul alb, cât și cel roșu, au fost caracterizate ca având savoare puternică de participanții care ascultaseră Carmina Burana.

Rămâne ca următoarele cercetări să stabilească dacă aceste efecte apar și la cunoscătorii în materie de vin (un factor neluat în considerare în cazul studiului curent). De asemenea, nu se știe în ce măsură oamenii se lasă influențați de conotațiile culturale sau de proprietățile psihologice ale muzicii. Probabil că ar fi fost mai bine dacă muzica era oprită în timpul evaluării vinului.

Cercetarea se bazează și pe niște descoperiri anterioare, similare acesteia. Oamenii cumpără mai mult vin franțuzesc atunci când se aude muzică franțuzească (lucru valabil și pentru muzica și vinul german). Un alt studiu arată că oamenii ajung să facă o consumație mai mare atunci când în restaurant se aude muzică clasică și nu pop, probabil datorită asocierii acompaniamentului cu o clasă socială înaltă.

Textul reprezintă traducerea articolului Wine tastes like the music you're listening to, publicat de bps-research-digest.blogspot.com, cu acordul autorului.
Traducerea: Ioana Stoicescu