Scientia

Ardeiul iute stimulează circulaţia şi sistemul nervos, susţin nutriţioniştii. Capsaicina este o substanţă care stimulează terminaţiile nervoase şi creşte pulsul, fiind responsabilă de „fierbinţeala” din ardeii iuţi. Iată rezultatele unui studiu pe acest subiect.

Plecând de la decizia unor autorităţi legislative din sudul Chinei, care impunea consumul de ardei iute şoferilor, ne-am propus să testăm ipoteza conform căreia consumul de ardei iute ar îmbunătăţi performanţa asupra timpului de reacţie, coordonarea motorie şi atenţia şoferilor.

La acest studiu au participat 74 de studenţi din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cu vârste cuprinse între 19 şi 25 de ani, aparţinând ambelor sexe.

Participanţii la probă au fost selectaţi aleatoriu şi distribuiţi în număr egal în două grupuri. Grupul experimental a fost constituit din participanţii la probă care au mâncat ardei iute înainte de a fi testaţi. Grupul de control a fost constituit pentru a permite evaluarea impactului asupra variabilelor dependente. Cei care au făcut parte din grupul de control nu au consumat ardei iute.

Sarcina celor două grupuri a fost aceea de a efectua testul de coordonare ambidextră (Vienna test System, Schuhfried, 2007) şi proba de reactivitate la stimuli multipli (DT).

Testul de coordonare ambidextră este folosit în evaluarea coordonării senzorio-motorii şi vizează  coordonarea dintre ochi şi mişcările mâinii. Sarcina subiectului este de a muta un cursor de-a lungul unui traseu dat pe ecranul aparatului de testare cu ajutorul a două manete (2 mânere/ 2 pârghii), una pentru mişcările orizontale ale cursorului şi alta pentru mişcările verticale. Cursorul trebuie să fie mutat de-a lungul traseului, de la început până la sfârşit, cât de repede posibil. Deviaţiile de la traseu sunt notate ca greşeli.

Variabilele dependente observate şi înregistrate de către experimentator cu ajutorul acestei probe sunt: numărul greşelilor, timpii greşiţi şi timpul total obţinut. Între mecanismul uman luat în ansamblu şi aparatul motor uman există o legătură în sensul că senzaţiile controlează acţiunile motricităţii. Totuşi, acest control nu funcţionează într-o singură direcţie, de la senzorialitate la motricitate, prin activare şi coordonare, ci şi în direcţie opusă, prin modurile conexiunii inverse. Această interacţiune directă a percepţiei şi comportamentului este cea care permite performanţa coordonării şi controlului mişcării.

Proba de reactivitate la stimuli multipli (DT), Schuhfried (2006), a măsurat reacţiile complexe la stimuli multipli. Această probă constă în prezentarea succesivă la intervale de milisecunde a unor stimuli coloraţi şi a semnalelor acustice. Participantul răspunde apăsând butoanele apropiate tabloului de răspuns şi utilizând pedalele pentru picioare. Testul de determinare măsoară reacţia de toleranţă la stres, atenţia şi viteza de reacţie în situaţii care cer continuitate, precum şi răspunsuri variate la schimbările rapide ale stimulilor vizuali şi acustici.

Sarcina respondentului este să reacţioneze cât poate de repede la stimuli vizuali sau acustici apăsând butoanele corespunzătoare de pe tabloul de răspuns. Acolo se află cei cinci stimuli coloraţi: alb, galben, roşu, verde şi albastru, care apar într-un rând mai înalt sau mai jos. Butoanele de reacţie atribuite acestor cinci culori sunt aranjate pe tabloul de răspuns în aşa fel încât respondentul îşi poate utiliza ambele mâini. Există doi stimuli adiţionali, care apar în colţurile ecranului, la care respondentul trebuie să reacţioneze apăsând pedala corespunzătoare (dreapta sau stânga), și doi stimuli acustici (sunet înalt şi sunet jos), care sunt atribuiţi celor două butoane de sunet din mijlocul tabloului. Cel de jos, butonul negru dreptunghiular, este apăsat pentru un sunet jos și butonul gri pentru un sunet înalt. Stimulii vizuali sunt prezentaţi pe ecran, iar stimulii acustici prin căşti.

Performanţa înregistrată de cei care au consumat ardei iute (grupul experimental) înainte de a participa la testare a fost mai ridicată faţă de cei care nu au consumat (grupul de control). În acest fel ipoteza a fost confirmată statistic, ardeiul iute devenind antidotul ideal împotriva somnolenţei la volan, îmbunătăţind atenţia, timpul de reacţie şi coordonarea senzorio-motorie. Multe dintre accidente au loc după-amiaza, având drept cauză somnolenţa. Promovarea consumului de ardei iute ar fi, astfel, benefică, având în vedere că are și multiple efecte terapeutice.

Acest studiu face parte dintr-o serie de cercetări întreprinse în cadrul Laboratorului de Psihologie experimentală „Gh. Zapan” şi în cadrul Laboratorului de Psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor ,,P. Pufan” din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti. Sub îndrumarea prof. dr. Mihai Aniţei şi a asist. dr. Mihaela Chraif, un număr foarte mare de studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei au realizat cercetări de înaltă valoare ştiinţifică, prezentate şi publicate la conferinţe naţionale şi internaţionale.

Autori: Sebastian Vlăsceanu şi Mihai Valentin Ciolacu, masteranzi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.

Articol preluat, cu acordul editorului, de pe site-ul Revistei Online a Universităţii Bucureşti.