Scientia

Nu ar fi bine dacă am putea folosi mai eficient timpul pe care îl petrecem dormind? Oamenii au încercat să asculte înregistrări în timpul somnului, de la cuvinte dintr-un vocabular străin până la mantre pentru a renunţa la fumat, dar toate s-au dovedit a fi inutile.

Se ştie cu certitudine că somnul este important pentru consolidarea memoriei, dar cum am putea exploata acest aspect? John Rudoy, un cercetător al Laboratorului de Neurologie Cognitivă şi colegii săi au adus câteva dovezi în privinţa eficientizării învăţatului în timpul somnului.

Doisprezece participanţi au urmărit succedarea a 50 de obiecte în diferite poziţii pe ecranul calculatorului. Important de reţinut este că apariţia fiecărui obiect era însoţită de un sunet caracteristic – spre exemplu o pisică apărea însoţită de un “miau”, un ibric însoţit de un şuierat etc. Câteva runde de succedere a imaginilor au avut loc până când participanţii au estimat locul aproximativ al fiecărui obiect cel puţin o dată. A fost făcut un test final premergător somnului pentru ca cercetătorii să observe cât de bine cunoşteau subiecţii poziţia obiectelor înainte să adoarmă.

Nerecunoaşterea imaginii era confirmată prin înregistrarea undelor creierului prin intermediul electrozilor instalaţi pe scalp. Dar tocmai acesta este trucul. Pe măsură ce participanţii treceau din somn superficial în somn profund, cercetătorii activau sunetele asociate cu 25 dintre cele 50 de obiecte. Obiectele indicate în acest mod erau alese atent, astfel încât performanţa memoriei premergătoare somnului să fi fost egală atât pentru obiectele indicate, cât şi pentru cele neindicate.

Copilă dormind
credit: photogenicchaos.deviantart.com

Participanţii s-au trezit după o oră, iar descoperirea interesantă este că deşi acurateţea memoriei lor totale era mai mică în comparaţie cu cea de dinaintea somnului, rata recunoaşterii obiectelor indicate prin sunete în timpul somnului a fost mai mare decât a obiectelor neindicate, chiar dacă recunoaşterea premergătoare somnului a fost egală pentru ambele grupuri de obiecte.

Cercetătorii au analizat din nou semnalele transmise de creier înregistrate pe durata somnului, comparând răspunsul creierului la sunetele asociate obiectelor care au fost recunoscute mai bine înainte de somn, în comparaţie cu obiectele care au fost recunoscute atunci când memoria nu se afla la capacitate maximă. Creierul a răspuns mai bine la sunetele aparţinând obiectelor pe care şi le aminteau mai uşor.

Pentru scepticii care cred ca rezultatele nu au nicio legătură cu somnul, cercetătorii au repetat exerciţiul cu indicarea sunetului cu doisprezece participanţi care nu dormeau. În cazul acestora sunetul prezentat după învăţare nu a adus nicio diferenţă privind performanţele ulterioare ale memoriei.

Articol tradus de pe Research Digest Blog, cu acordul autorului, Christian Jarrett.