Scientia

Scientia terras irradiamus

Newsletter zilnic!

Ultimele intrebari pe QA

Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului.


De ce ne place să bârfim Imprimare Email
Psihologie
Scris de John Hardy   
Luni, 15 August 2011 12:47

BârfăSunt foarte puţine adevăruri universale, dar două adevăruri referitoare la comportamentul uman sunt: 1. a da vânturi este considerat amuzant în toate societăţile şi 2. lumea bârfeşte, dar aparent bârfa este întotdeauna dezaprobată.

 

 

 

Motivul evolutiv pentru primul caz nu este clar, dar pentru cel din urmă motivul se desluşeşte când se ţine cont de subiectele de bârfă.

În esenţă, bârfa este despre cine se culcă cu cine, cine vrea să se culce cu cine şi ce ierarhie  locală este deţine  putere şi influenţă - care, bineînţeles, influenţează cine se culcă cu cine.

Acest lucru explică scopul bârfei şi de asemenea motivul pentru tăinuirea parţială şi blamarea acesteia. Într-o societate într-o continuă competiţie pentru parteneri, este evident să doreşti să afli  cine este disponibil şi cine nu, cine are putere şi cine nu. De asemenea, este important să nu-ţi arăţi interesul pentru evaluarea acestor factori, având în vedere că acest lucru ţi-ar putea alerta rivalii despre interesul acordat. Prin urmare, nedeclararea interesului face parte din proces.

Probabil, bârfa este în mare măsură motivul evoluţiei considerabile al cortexului cerebral. În trecutul nostru, succesul reproductiv depindea în mare parte de abilitatea noastră  de a depăşi complexităţile vieţii tribale. Aceia care erau cei mai buni în identificarea partenerilor fără conflicte inutile, ar fi avut un avantaj considerabil în reproducere.  

Bârfa s-a dezvoltat în mediul rural unde toată lumea ştie despre toată lumea şi unde depăşirea cu succes a complexităţilor politice locale  are un impact direct asupra succesului reproductiv. La nivel global, această  nevoie este acum satisfăcută, în parte, de presa de scandal. Interesul nostru cu privire la greşelile neînsemnate şi purtarea urâtă a celebrităţilor şi politicienilor şi cumpărarea de către noi, uneori în secret, a tabloidelor şi a revistelor de cancanuri reprezintă rămăşiţe ancestral dintr-o vreme în care să ştii cine se culca cu cine în satul nostru era important.

Ar trebui să ne ruşinăm de acest lucru, dar creierul nostru a fost creat  să accepte asta cu bucurie fără să analizeze dacă este bun, adevărat sau sincer. Cumpărând tabloide şi reviste despre celebrităţi ne satisfacem o nevoie primară.

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea articolului Read all about it: Why we have an appetite for gossip, publicat de New Scientist. Reed Business Information Ltd şi New Scientist nu îşi asumă nicio responsabilitate privind eventualele erori de traducere.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca

 


Citeşte şi:



Ultimele mesaje pe forum
Probabilitate
Citat din mesajul lui: zec din Astăzi la 08:13:41 0 este numar natural Este? Cât timp am fost eu în școală, 0, ba era număr natural ba nu era, se schimba de la an la an. Anul acesta 0 este număr natural?
mic exercitiu intelectual: geocentrism vs heliocentrism
Citat din mesajul lui: alexandru n. din Mai 16, 2012, 08:10:31 - experimentele lui Airy (numite convenabil de mainstream ”Airy’s failure”; de notat că George Airy era la rândul lui convins de heliocentrism, şi a pornit la acea experimentare cu gândul să demonstreze...
Problema: oglinda concava
Nu conteaza. Pozitia focarului este la o distanta de 0.5R atat fata de O cat si fata de O', nu? Se schimba doar semnul diferentei de sub modul.
Tangenta despre scrierile lui Ioan Damaschin
Citat din mesajul lui: AlexandruLazar din Astăzi la 10:25:56 Eu sunt departe de a minimaliza importanța Sf. Ioan Damaschin în filosofia europeană; cu siguranță scrierile sale au fost un factor de progres, din păcate nu tocmai reprezentativ pentru Biserica acelor se...
Scientia