Scientia

Corupţia este la fel de veche ca şi omul. Atâta timp cât specia umană s-a organizat în grupuri conduse de lideri puternici, aceşti lideri au abuzat uneori de puterea deţinută. Dar biologii evoluţionişti sunt de părere că de fapt corupţia ţine societăţile închegate.

Aceasta este, în esenţă, teoria propusă de biologii evoluţionişti Francisco Ubeda şi Edgar Duenez. Cei doi au folosit teoria jocului pentru a descoperi de ce oamenii cooperează pentru a forma o societate, chiar dacă cei care se află "la conducere" sunt corupţi.

Modelul pe care ei l-au dezvoltat presupune că oficialii guvernamentali şi cei implicaţi în impunerea legii - cu alte cuvinte cei responsabili pentru a-i pedepsi pe cei care nu cooperează - ei înşişi dovedesc un anumit grad de necooperare sub forma corupţiei, iar atunci când sunt dovediţi corupţi, se străduiesc să evite pedeapsa.

Descoperirile celor doi sunt de bun-simţ în cea mai mare parte: majoritatea oamenilor continuă să coopereze pentru a ţine societatea închegată pentru că nu vor să fie pedepsiţi de cei care veghează la respectarea legii. Pe de altă parte, cei mai mulţi sunt dispuşi să tolereze un anumit grad de corupţie din partea liderilor şi a celor implicaţi în impunerea legii atâta timp cât nu se depăşeşte un anumit prag. Dincolo de acest prag, oamenii nu mai văd niciun sens pentru a coopera, iar societatea începe să se dezintegreze.

Este foarte interesant faptul că societatea funcţionează graţie corupţiei, nu în ciuda acesteia. Şi se întâmplă astfel pentru că cei implicaţi în impunerea legii au adesea nevoie de un mic imbold pentru a-şi dedicat timpul impunerii legii, iar acest imbold se manifestă sub forma unei uşoare necooperări.

Ubeda explică astfel acest fenomen: "Cei implicaţi în vegherea la respectarea legii se bucură adesea de privilegiile ce le permit să evite constrângerile legii atunci când ei o încalcă. Impunerea respectării legilor duce la respectarea regulilor formale ale societăţii de către cei mai mulţi membri ai acesteia. Astfel, cei care răspund de respectarea legii se bucură de beneficiile unei societăţi ce funcţionează legal, dar compensează efortul de a impune legea prin ocolirea uneori a acesteia".

Şi nu doar oamenii sunt descrişi de aceste descoperiri. Insectele care trăiesc în societăţi arată, de asemenea, că cei care sunt responsabili cu impunerea unor reguli de conduită, uneori le încalcă. Este posibil ca disponibilitatea pentru a tolera un anumit grad de corupţie să fie parte din bagajul nostru genetic, dobândit de-a lungul evoluţiei, pentru că o societate care pretinde virtutea absolută din partea celor aflaţi în poziţii de putere nu va putea rezista foarte multă vreme.

Desigur, toate cele spune mai sus nu susţin că a fi corupt este un lucru bun ori că nivelul de corupţie existent în diferitele societăţi umane este aproape de nivelul presupus a fi acceptabil de către membrii societăţii. Dar, pe de altă parte, se susţine că un anumit grad de corupţie este necesar pentru a face societatea umană să funcţioneze.

Aceasta este una dintre problemele psihologiei evoluţioniste: nu întotdeauna adevărurile fundamentale, cum este acesta, care ne arată cum corupţia contribuie la existenţa unei societăţi închegate, sunt mereu uşor de ascultat.

Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui articol de pe Io9.com şi este guvernat de principiile Creative Commons License.