Scientia

Vi se arată două figuri geometrice şi vi se spun două nume, care nu au legătură cu denumirea figurilor. Vi se cere să asociaţi cele două nume cu cele două figuri. Dacă numele sunt "bouba" şi "kiki", iar figurile sunt una rotundă şi una ascuţită, lucrurile sunt clare...

Priviţi imaginea de mai jos şi spuneţi sincer care dintre cele două forme se potriveşte cuvântului "bouba" şi care cuvântului "kiki". Dacă aţi asociat "bouba" cu forma ce care colţuri rotunjite, iar "kiki" cu cea care are colţuri ascuţite, sunteţi printre cei 95% care au făcut la fel. Dar nu înseamnă că ceilalţi greşesc; nu s-a făcut niciun botez oficial al celor două forme. Oricum, numele obiectelor nu se bazează pe identificare, ci pe o asociere onomatopeică între un nume şi obiectul în sine.

Acest tip de asociere este comun în mai multe limbi. Prima versiune a acestui experiment a fost realizat de Wolfgang Kohler, un psiholog. Acesta a arătat o formă rotunjită şi una cu ascuţişuri unor persoane vorbitoare de spaniolă din Tenerife şi le-a cerut să asocieze formele  cu "baluba" şi "takete". În majoritate covârşitoare participanţii la experiment au asociat sunetele t şi k cu ascuţimea, iar b şi l cu rotunjimea, deci "baluba" cu forma rotunjită, iar "takete" cu cea cu ascuţişuri.

Cum şi-a luat efectul Bouba-Kiki numele

Efectul Bouba-Kiki, unul dintre experimentele cu numele bine ales, a fost stabilit după o derivaţie a unui experiment a lui Kohler. Doi psihologi, Vilayanur S. Ramachandran şi Edward Hubbard le-au cerut unor studenţi americani şi unor studenţi indieni să găsească  un nume pentru cele două tipuri de forme de care am vorbit anterior. Numele disponibile pentru asociaţii erau "kiki" şi "bouba". Cum au făcut asociaţiile studenţii? Aţi aflat deja citind cele de mai sus.

Are vreo influenţă forma literelor din cele două cuvinte?

Au existat unele opinii care susţineau că forma scrisă a cuvintelor ar avea o influenţă, cel puţin în privinţa vorbitorilor de engleză în stabilirea asociaţiilor. Literele k şi i sunt litere ascuţite şi svelte, pe când fiecare literă din cuvântul "bouba" este rotundă. Numai că experimente recente, efectuate cu ajutorul unor copii de doi ani şi jumătate au avut aceleaşi rezultate ca şi în cazul adulţilor. Este vorba de sunetul cuvintelor, nu de forma literelor constitutive, care îi face pe oameni să facă asocierile în maniera în care le fac.

Bouba-Kiki şi sinestezia...

Hubbard şi Ramachandran au argumentat că efectul Bouba-Kiki este de fapt un exemplu de sinestezie, amestecul unui simţ cu altul. Persoanele sinestezice văd culori diverse atunci când ascultă muzică ori simt un anumit gust la vederea unui anumit cuvânt ori a unei anumite imagini. Majoritatea cazurilor de sinestezie sunt dificil de verificat. Este oricum o abilitate rar întâlnită. Unele studii afirmă că sinestezia este prezentă la unul dintre 20 de mii de oameni.

Efectul Bouba-Kiki poate fi un fel de sinestezie, asocierea unui anumit sunet cu o anumită imagine, dar  este atât de subtilă, încât trece neobservată până în momentul în care psihologii efectuează teste.

Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui articol de pe Io9.com şi este guvernat de principiile Creative Commons License.