Cercetătorii timpurii din medicina psihosomatică au primit un indiciu puternic că o afecţiune ar putea fi influențată de factori psihologici, când s-a descoperit că hipnoza poate modifica o afecţiune medicală. Hipnoza nu implică medicamente sau alte tratamente medicale, prin urmare mecanismul schimbărilor datorate hipnozei nu poate fi decât unul psihologic.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea I: Psihologie şi medicină)



De ce l-au fascinat negii pe Lewis Thomas?

Un exemplu al puterii hipnozei este capacitatea sa de a face negii să dispară. Într-un eseu din cartea lui, Lives of a Cell (1979), Lewis Thomas - un  biolog remarcabil, fost preşedinte al Sloan-Kettering Cancer Center şi profesor de patologie şi medicină la Cornell - a scris următoarele:

Negii sunt structuri minunate. Splendizi în complexitatea arhitecturii lor, ei pot apărea peste noapte, pe orice parte a pielii, asemenea ciupercilor pe un gazon umed, bine dezvoltat. Priviţi în secțiuni colorate sub un microscop, par cele mai specializate dintre aranjamentele celulare, ca și cum ar fi construiţi cu un scop... Dar ei pot fi distruşi de ceva ce nu poate fi denumit decât gândire... Aceasta este o proprietate specială a negilor, absolut uimitoare... Este una dintre cele mai mari mistificări ale științei: negilor li se poate comanda să se desprindă de pe piele prin sugestie hipnotică. [P.47] fictiv


Ce dovezi a citat Thomas?


Thomas a citat două surse de dovezi, una anecdotică, cealaltă experimentală. Dovezile anecdotice proveneau de la un "venerabil și distins profesor de medicină" care a afirmat că el picta doar un neg cu o substanță colorată și asigura pacientul că acesta va dispărea într-o săptămână "și nu a avut niciun eșec". Dovezile din cercetare au venit de la un studiu "meticulos" făcut de "cercetători clinicieni bine cotați", în cursul căruia au fost hipnotizați 14 pacienți cu "negi generalizați, aparent greu de tratat" (cu alte cuvinte, o mulțime de negi, care nu se pot îndepărta).

Sugestia făcută era că toți negii de pe o parte a corpului urmau să dispară. În termen de câteva săptămâni, rezultatele au fost indiscutabil pozitive; la nouă dintre pacienți, toți sau aproape toți negii de pe partea sugerată au dispărut, în timp ce cei de pe partea de control au rămas la fel de mulți. (Thomas, 1979)


Ce s-a întâmplat atunci când un subiect din cadrul studiului hipnozei / negilor a confundat stânga cu dreapta?


Unul dintre subiecți a confundat dreapta cu stânga, un lucru comun chiar și în lipsa hipnozei. Acea persoană "a distrus negii de pe partea greșită".

Acest exemplu ridică întrebări profunde. Cum poate un eveniment mental ca sugestia să producă un răspuns biologic specific, care vizează o structură izolată de pe piele? Când oamenii de știință vor putea să răspundă la această întrebare, ei vor fi în măsură să răspundă la multe alte întrebări despre interacțiunile minte / corp.


Care sunt câteva exemple de efecte placebo puternice?


Efectele placebo sugerează, de asemenea, un rol psihologic în multe afecțiuni. Pacienții cred că obțin un medicament original atunci când primesc un tratament placebo (Tocmai asta este ceea ce definește un tratament placebo). Brown (1998) rezumă multe efecte puternice ale placebo sau ale unor "substanțe inerte", prezentate ca medicamente. De exemplu, "De obicei, 30 până la 40 la sută dintre pacienții depresivi beneficiază de pe urma unui placebo" (Brown, 1998, p.91). Într-un studiu asupra propranololului, un medicament ​​beta-blocant prescris de multe ori după atacul de cord, cei care au luat medicamentul au avut o reducere de 50% a ratei de deces, comparativ cu un grup de control. Dar și cei care au luat o pilulă placebo au prezentat, de asemenea, o mortalitate cu 50% mai mică! Nu e de mirare că Brown şi-a subintitulat articolul, "Ar trebui ca medicii să prescrie pastile de zahar?"


Care este explicația lui Brown asupra efectelor placebo?


Brown sugerează că placebo poate avea efect prin reducerea stresului şi anxietății, "diminuând temerea asociată bolii". El observă că efectele placebo sunt cele mai puternice în tulburări ca hipertensiunea arterială, astmul şi durerea cronică, cunoscute pentru agravarea lor în cazul supărărilor pacientului. El conchide: "Nu este de neconceput ca, prin reducerea anxietății, placebo să poată influența boli nenumărate, inclusiv unele la care, de obicei, nu ne gândim ca fiind obiectul influenței psihologice" (p.93).

Un student a descoperit acest efect în cazul unei tulburări gastro-intestinale:

În primii ani de liceu, am dezvoltat un "stomac nervos". De fiecare dată când eram într-o situație stresantă, aveam crampe îngrozitoare la stomac și vomitam. M-am dus la doctor, iar el mi-a prescris niște "relaxante stomacale." De fiecare dată când eram nervos, luam una din pastilele alea şi mă relaxam. Ani mai târziu, după ce mi-am depăşit nervozitatea, am aflat că pastilele erau pilule placebo de zahăr. Se pare că am învățat să mă relaxez crezând că pastilele îmi erau de ajutor. [Fișierele autorului]

Traducere de Maricica Botescu cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.