PsihologieJudecăţile instantanee pot apărea şi ca rezultat al descrierilor verbale, nu doar al imaginilor. În 1940, Solomon Asch a evidenţiat un puternic efect al ordinii trăsăturilor  dintr-o lungă listă care descriu o persoană. Acesta este denumit efectul  întâietăţii.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.15: Psihologia socială) - (Partea a III-a: Cogniţia socială) - Distorsiuni ale percepţiei umane

 

Avem de-a face cu un efect al întâietăţii atunci când primul element menţionat este  reamintit mai bine decât ultimii itemi dintr-o serie. Acest efect a fost validat cu diverse liste de cuvinte şi alţi itemi. Primul cuvânt dintr-o listă este mult mai probabil să fie reamintit decât altele.

Ce este efectul întâietăţii? Cum a cercetat Asch efectul întâietăţii în percepția persoanei?
Cum a demonstrat Asch efectul distorsionant al unui singur cuvânt?


Asch a decis să urmărească dacă efectul întâietăţii ar putea influența percepția oamenilor. El a oferit subiecţilor descrieri  asupra altor oameni care, fie începeau, fie se încheiau cu cuvântul inteligent. El a descoperit că, dacă "inteligent" era primul într-o listă de adjective, acesta avea o mare influență asupra impresiilor subiecților despre persoană. Dacă cuvântul "inteligent" venea la urmă, el avea un efect redus asupra impresiilor.

Unele trăsături sunt mai influente decât altele în schimbarea percepției asupra persoanei. Într-un studiu clasic al lui Asch (1946) el a cerut subiecților să-şi formeze o impresie asupra unei persoane pe care nu o cunoșteau, bazată pe șapte adjective. Un grup a văzut cuvintele, "inteligent, hotărât, iscusit, practic, harnic, precaut, cald".  Alt grup a văzut aceleași cuvinte, dar lista se încheia cu rece, în loc de cald. Atunci când a fost inclus cuvântul "rece", doar 8% dintre subiecți au considerat că persoana ar putea fi generoasă. Atunci când a fost inclus cuvântul "cald", 91% dintre subiecți au crezut că persoana ar fi mai degrabă generoasă. Ei au considerat, de asemenea,  că persoana caldă ar fi mai susceptibilă de a avea un bun simț al umorului și alte calități pozitive.

Cum a explorat Harold Kelley dimensiunea "cald / rece"?


Harold Kelley (1950) a extins constatarea lui Asch. El a dat unei clase de studenţi un paragraf cu descrierea unui lector invitat. Jumătate dintre studenţi a primit o descriere care lista calificările sale tehnice, apoi  (la sfârșit), se menţiona că el era considerat ca fiind o persoană "foarte caldă". Cealaltă jumătate dintre studenți a primit aceeași descriere, dar cu un final în care se spunea că el era apreciat ca o  persoană "destul de rece".

Lectorul a ţinut aceeași prelegere pentru toți studenţii. Cei care au avut cald în descrierile lor l-au evaluat mai favorabil pe lector și au fost mai tentaţi să-i pună întrebări și să interacționeze cu el. Studenții care au avut rece în descrierile lor l-au evaluat ca fiind distant și nesociabil. Doar 32% dintre ei au spus că au vrut să-i pună o întrebare sau să interacționeze cu el, față de 56% dintre cei  cărora le fusese descris ca fiind cald.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.