Ce model de bază găsim în toate adicţiile? Am discutat despre unele dintre cele mai comune şi severe adicţii: toxicomaniile - cele care implică droguri ca alcoolul, cocaina, tutunul şi drogurile prescrise. Inutil să mai spunem că lista ar putea continua. Ceea ce constatăm, însă, analizând concluziile cercetătorilor referitoare la acest fenomen, este că multe adicţii urmează acelaşi model de bază expus de Solomon cu ceva timp în urmă în teoria sa asupra proceselor opuse.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Când se discută despre dependență, oamenii tind să se gândească la substanţe precum heroina, cocaina, alcoolul sau tutunul. Totuși, multe dintre preparatele farmaceutice, disponibile doar pe bază de prescripție medicală, sunt, de asemenea, adictive. Dacă o persoană dezvoltă toleranță la unul dintre medicamentele bazate pe prescripție medicală și începe să ia doze mai mari – de cele mai multe ori rezultatul este neplăcut.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Psihologii au fost foarte creativi în ultimele decenii. Multe dintre experimentele lor au utilizat tehnici de condiţionare pentru a arăta că animalele au un proces sofisticat de prelucrare a informaţiilor, cu rezultate similare cu ale oamenilor. În ce a constat această creativitate a psihologilor? Care sunt variantele când animalele trebuie să facă lucruri “deştepte”?
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Adicţia de alcool. Sondajele de opinie arată că aproximativ o treime din familiile americane sunt tulburate de abuzul de alcool şi că opt din zece americani sunt de acord cu afirmaţia că abuzul de alcool este o problemă naţională majoră. Un reprezentant important al sondajelor de opinie apreciază că aceasta este o "cifră copleşitoare", întrucât rar se întâmplă ca opt din zece americani să fie de acord asupra unui subiect. O treime dintre respondenţi au admis faptul ca familiile lor au fost direct afectate de problemele legate de consumul de alcool.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Ce este chinestezia? Ce înseamnă proprioceptiv? Am examinat cele cinci simţuri descrise de Aristotel: vederea, auzul, mirosul, gustul şi atingerea. Toate cinci sunt direcţionate spre exterior pentru a primi stimulări din lumea exterioară. Alte două simţuri importante, chinestezia şi echilibrul, presupun sensibilitate la evenimentele interne: poziţia şi mişcarea corpului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Gallup (1977) este faimos pentru că este de părere că animalele, în special maimuţele mari (cimpanzeii şi gorilele) au o conştienţă asemănătoare celei umane. Într-o cunoscută serie de experimente, el a studiat capacitatea maimuţelor de a-şi recunoaşte imaginea în oglindă. El a presupus că dacă maimuţele îşi recunosc imaginea în oglindă, posedă un fel de conştienţă de sine. Acest lucru poate fi dezbătut, dar cel puţin este o constatare obiectivă.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Animalele arată frecvent ca şi cum au emoţii, intenţii, planuri şi reacţii… lucruri pe care noi, oamenii, le asociem cu gândirea şi cu conştienţa. Cu toate acestea, aşa cum am văzut anterior în acest capitol, astfel de speculaţii ne pot duce pe un drum greşit. Cât de mult putem citi în comportamentul animal, înainte de a începe să facem greşeli precum psihologii comparativi din anii 1880?
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Animalele sunt în general “inteligente”, presupunând o continuă adaptare a speciilor. Dacă o anumită formă de procesare a informaţiei face ca membrii unei specii să aibă mai multe şanse de a se reproduce şi de a-şi transmite genele mai departe, acest tip de inteligenţă va fi selectat de specia respectivă.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Conceptul de comportament adictiv acoperă mai mult decât dependenţa de droguri. Psihologii îşi dau seama acum că există un tip comun de comportament care explică diverse adicţii ca alcoolismul, jocurile de noroc, supraalimentarea compulsivă, dependenţa de droguri, promiscuitatea sexuală şi multe alte probleme. Toate presupun un comportament repetat care este dăunător în cele din urmă pentru individ, dar plăcut pe termen scurt.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
A doua categorie majoră a tehnicilor de reducere a stresului are o natură mai cognitivă. Am întâlnit-o deja cu câteva pagini în urmă în cercetarea lui Lazarus (1993). Această abordare implică schimbarea emoţiilor negative induse de un eveniment stresant. Re-interpretarea unui eveniment este numită restructurare sau reîncadrare cognitivă.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
După cum a spus cercetătorul Richard Davidson în anul 1999, există două circuite principale implicate în răspunsul emoţional. Unul este circuitul anxietăţii şi al evitării, centrat pe regiunea amigdaliană a emisferei drepte. Celălalt este circuitul optimist, al planificării, centrat pe cortexul prefrontal al emisferei stângi.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Care sunt cele două categorii de tehnici de reducere a stresului? Cum poate somnul să influenţeze stresul? Tehnicile de gestionare a stresului se împart în două categorii. Categoria # 1 cuprinde un set de tehnici care promovează senzaţiile de relaxare sau de calm, adresându-se stării biologice de supra-excitare sau de epuizare cauzate de stres.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
În capitolul 9 am descris un salt conceptual susţinut de Arnold Lazarus (1993), care simplifică foarte mult interpretarea din cercetarea stresului. Ca o regulă, evenimentele provocatoare sunt stresante doar atunci când sunt însoţite de emoţii negative.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Care sunt sursele majore de stres pentru studenţi? Ce dovadă există că mutarea poate fi stresantă? Ce a recomandat un psiholog, pentru a minimaliza acest efect? Fiecare etapă a vieţii are proprii săi stresori specifici (stimuli provocatori de stres). În ceea ce priveşte studenţii din colegii, stresorii tipici sunt toceala pentru teste, grijile faţă de prieteni, problemele sentimentale, ori încercarea de a avea o slujbă pe perioada cursurilor.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Care sunt efectele negative ale stresului? Excitaţia cauzată de stres îngreunează procesele complexe şi subtile ale gândirii. Este prea mult zgomot în sistemul nervos. Acest lucru duce la fenomene, cum ar fi "blocarea" (faptul de a fi în imposibilitatea de a gândi corect sau de a-ţi aminti informaţii importante) la un examen. În condiţii de stres, o persoană devine mai reactivă, mai impulsivă şi mai predispusă să facă ceva ce pare dezadaptativ (dăunător, neconstructiv) celorlalţi.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey