Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

De ce inima unui astronaut sa micsoreaza atunci cand ajunge in spatiu?

Creat de Larisa, Aprilie 10, 2011, 03:14:06 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Larisa

    
   Am auzit de nenumarate ori ca inima unu astronaut se miscoreza atunci cand ajuge in spatiu.Aceasta afirmatie poate sa fie adevarata?Eu ma cam indoiesc de acest lucru dar as vrea sa aflu totusi ce se intampla cu corpul uman cand ajunge in spatiu,inafara de faptul ca pluteste.
 

Scientia

Efectele gravitaţiei zero asupra organismului uman sunt multiple. Iată câteva:
- deshidratarea, din cauza schimbării distribuţiei fluidelor din organism, care semnalează creierului un surplus ce trebuie eliminat. Inima secretă hormoni pentru a reduce nivelul fluidelor şi diminuează astfel cantitatea de celule roşii din sânge.
- pierderea echilibrului la întoarcerea în gravitaţie normală, pentru că urechea internă, care are rol în păstrarea echilibrului nu este folosită în spaţiu.
- slăbirea oaselor şi a muşchilor, din cauza nefolosirii acestora în spaţiu.
- slăbirea sistemului imunitar.

Apare într-adevăr şi o contracţie a muşchilor, deci şi o contracţie a inimii, care este tot un muşchi.

sicmar

Citat din: Larisa din Aprilie 10, 2011, 03:14:06 PM
   
   Am auzit de nenumarate ori ca inima unu astronaut se miscoreza atunci cand ajuge in spatiu.Aceasta afirmatie poate sa fie adevarata?Eu ma cam indoiesc de acest lucru dar as vrea sa aflu totusi ce se intampla cu corpul uman cand ajunge in spatiu,inafara de faptul ca pluteste.
 

Cauza micşorării inimii stă in inponderabilitate.

Corpul omenesc, în general, este "construit" încât să funcţioneze în condiţii de gravitaţie similare cu cele de pe Pământ. Fiziologic, este funcţioneză ca o pompă şi trebuie (printre altele) să învingă forţa de greutatea exercitată de Pământ asupra sângelui şi să asigure astfel ajungerea lui în întregul organism. (Las la o parte alte mecanisme, mai puţin vizibile, care concură şi ele la acest lucru, printre care cele mai importante sunt mişcările peristaltice ale vaselor sanguine şi capilaritatea.)

În condiţii de imponderabilitate, lipsind greutatea sângelui, sarcina inimii este diminuată şi pe cale de consecinţă ea nu mai este folosită la aceeaşi capacitate ca şi în condiţii de gravitaţie.

Ori, se ştie că musculatura nefolosită (sau folosită insuficient) începe să se atrofieze (printre altele îi scade volumul şi forţa capabilă s-o exercite). Mecanismele biologice, chimice şi electrice care au loc în organism şi produc atrofierea sunt cumplexe şi nu insist acum asupra lor.

Astfel, în condiţii de imponderabilitate, întreaga musculatură începe să se atrofieze. (Astronauţii trebuie să facă multe exerciţii fizice pentru menţinerea stării musculaturii.) Inima, fiind în principal un muşchi, începe şi ea să se atrofieze.

NB. Pentru toţi termenii pe care i-am folosit şi nu-i înţelegi, recomand să foloseşti wikipedia.