Am mai scris despre acest subiect pe Scientia. În secţiunea QA a site-ului găsiţi, de asemenea, explicaţii foarte bune la această întrebarea. De ce am mai scris şi acest articol? În încercarea de a face subiectul şi mai inteligibil, cu o altă abordare.

Iată întâi de toate o explicaţie excelentă furnizată de unul dintre vizitatorii site-ului, cu multe contribuţii excelente pe secţiunea QA a site-ului:

Comentarii -

Când vine vorba despre electroni, bosonii Higgs sau fotoni, ce putem spune despre aceştia? Că au spin, sarcina electrică, masă... Cam atât. Masa unei particule reprezintă o proprietate importantă, întrucât aceasta stă la baza fizicii particulelor elementare. Ce este masa, aşadar? De ce unele particule au masă şi altele nu? Şi de ce au particulele masă, la urma urmelor?

Comentarii -

Împarte un kilometru în două şi vei obţine două jumătăţi de kilometru. Mai departe, împărţind jumătatea de kilometru în două vom obţine sferturi de kilometru, iar operaţiunea poate merge până vom obţine bucăţi foarte mici. Dar până când putem înjumătăţi o distanţă? Vom atinge vreodată o limită, o unitate de măsură fundamentală, o distanţă care nu mai poate fi împărţită în două?

Comentarii -

Hidrodinamica este o ramură a fizicii care studiază mişcarea lichidelor (fluidelor). Hidrostatica studiază lichidele în stare de repaus. Conform manualelor de fizică, starea de agregare lichidă se caracterizează prin existenţa unor forţe de atracţie între particulele constituente, cele de respingere fiind slabe, motiv pentru care, deşi lichidele au volum propriu, nu au formă proprie, ele luând forma vasului în care se află.

Comentarii -

Conform teoriei generale a relativității, creată de Albert Einstein, undele gravitaţionale reprezintă ondulaţii produse continuului spaţiu-timp de corpuri masive aflate în accelerare. Conform relativităţii generale, gravitaţia se manifestă prin curbarea structurii spaţiu-timpului de către corpurile masive. 

Comentarii -

Curbura spatiu-timpului Găurile negre exercită cele mai puternice efecte gravitaţionale din întregul Univers. În consecinţă, pot ele oare să devieze lumina atât de mult încât aceasta să orbiteze o gaură neagră? Şi cum ar arăta aceasta dacă am putea supravieţui tentativei de a urmări lumina în această călătorie în jurul unei găuri negre?

Comentarii -

Albert EinsteinCritica lui Albert Einstein asupra teoriei cuantice, cea care a fost considerată un timp îndelungat ca fiind un semn de senilitate, este justificată într-o nouă carte de către profesorul de filozofie Thomas Ryckman de la Stanford University şi de către omul de ştiinţă Arthur Fine de la Universitatea din Washington.

Comentarii -

Trecerea timpuluiÎn acest articol vom încerca să ne dăm seama de ce universul în care trăim nu este o lume bidimensională sau una cu două dimensiuni de timp. Sau, cel puţin, vom încerca să ne dăm seama de ce aceste lumi nu ar putea adăposti forme de viaţă complexe.

Comentarii -

Gaura neagraAstăzi vom afla de ce electronii nu cad în nucleele atomice şi nu provoacă în acest mod distrugerea întregii materii din Univers. Astăzi voi răspunde la următoarea întrebare: „De ce electronii încărcaţi electric negativ nu se „lipesc" de protonii încărcaţi electric pozitiv din atom atunci când aceştia se află în starea lor de energie minimă?"

Comentarii -

Spatiu-timpDacă vreţi să aflaţi masa voastră corporală, atunci nu trebuie decât să vă urcaţi pe un cântar şi să urmăriţi indicaţia acului indicator al acestuia. Dar dacă vreţi să cunoaşteţi masa dintr-o regiune din spaţiu, atunci trebuie să ştiţi că nu există niciun echivalent cosmic pentru cântar, astfel încât cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să analizaţi o formulă geometrică.

Comentarii -

Principiul lui HeisenbergÎntrebare: De ce nu vom putea „fenta" niciodată principiul incertitudinii? La ce se referă această incertitudine din principiul lui Heisenberg? Răspunsul fizicianului începe astfel: Principiul incertitudinii este de multe ori enunţat sub forma „poziţia şi impulsul unei particule nu pot fi măsurate simultan cu precizie". Citiţi continuarea în acest articol...

Comentarii -

Picard la marginea UniversuluiAţi dori să puteţi călători în afara galaxiei noastre? Vă doriţi să exploraţi vastele întinderi ale spaţiului extragalactic? Se pare că am putea ajunge la marginile Universului observabil în doar câţiva zeci de ani! Astăzi vă voi oferi un ghid practic pentru călătorul intergalactic.

Comentarii -

modelul standardModelul standard al fizicii particulelor este un triumf al ştiinţei. El reprezintă o colecţie de 17 particule şi patru forţe. Fizicienilor le place să-l numească „elegant", dar pentru cineva neavizat el nu pare a fi aşa.

Comentarii -

Efect cuanticEfectele ciudate care apar în mecanica cuantică (sau, în orice caz, multe dintre ele) sunt cauzate de caracteristica de undă a particulelor elementare, care în aceste cazuri este mult mai evidentă.

Comentarii -

TitirezSpinul este unul din acele lucruri ciudate din mecanica cuantică care pare atât de similar cu ceva des întâlnit în experienţa voastră de zi de zi şi despre care aţi putea fi tentaţi să credeţi că intuiţia voastră vă va ajuta să-l înţelegeţi, doar că nu este aşa. De fapt, tocmai intuiţia voastră este cea care vă va înşela. Pentru un moment este bine să nu vă încredeţi în ea.

Comentarii -

Am primit o mulţime de întrebări în legătură cu un experiment realizat de către cercetătorii de la University of Darmstadt, Germania. Pe scurt, Georg Heinze, Christian Hubrich şi Thomas Halfmann au găsit o metodă prin care au emis un puls de lumină, au „oprit" acea lumină timp de aproximativ un minut şi apoi au permis ca lumina să se deplaseze din nou. Tehnica folosită se numeşte transparenţă indusă electromagnetic (Electromagnetically Induced Transparency - EIT). Nu este important să ştiţi ce implică această tehnică.

Comentarii -

Cum a apărut Universul? Cum a apărut timpul? Teoria acceptată astăzi de majoritatea fizicienilor privind naşterea universului nostru afirmă că totul a început o explozie originară ce poartă numele de Big Bang. Dar acest moment de început a avut loc acum aproximativ 14 miliarde de ani. Cum a apărut această idee ciudată privitoare la Big Bang şi, mai ales, ce dovezi o susţin?

Comentarii -

Credit imagine: Steffen Richter/HarvardUnde care se propagă în chiar textura Cosmosului ne permit să scrutăm înapoi în timp mai mult decât ar fi gândit cineva că este posibil, arătându-ne ce s-a întâmplat în primele fracţiuni de secundă de după Big Bang. Dacă se confirmă, descoperirea acestor unde primordiale va avea efecte perturbatoare în întreaga ştiinţă.

Comentarii -

În acest articol voi încerca să răspund la o întrebare dificilă şi totodată interesantă. Este constanta structurii fine într-adevăr o constantă? Poate. Probabil că da. Astăzi am să vă spun un secret. Mai mult de 90% din informaţiile ştiinţifice de ultimă oră pe care le citiţi în cadrul rubricilor de ştiri sunt greşite. Se face mare caz atunci când cineva anunţă că are o teorie care ar putea răsturna teoriile lui Einstein sau mecanica cuantică, dar se lasă o tăcere absolută atunci când se dovedeşte că acea teorie nu face predicţii sau, mai rău, s-a dovedit deja greşită pe baza a ceea ce ştim în prezent.

Comentarii -

Inseparabilitatea cuantică (Quantum entanglement), un fenomen uimitor al mecanicii cuantice pe care Albert Einstein l-a descris odată ca fiind o „acţiune ciudată la distanţă", ar putea fi chiar mai ciudată decât Einstein şi-a imaginat. Fizicienii de la University of Washington şi Stony Brook University din New York cred că fenomenul ar putea fi intrinsec legat de cel al găurilor de vierme care reprezintă caracteristici ipotetice ale spaţiului-timp care în literatura populară de science-fiction pot oferi o scurtătură mult mai rapidă decât în cazul deplasării cu viteza luminii între două locuri aflate de-o parte şi de alta a Universului.

Comentarii -

Pentru a înţelege motivul, este important să ştim de ce ameţim de la bun început. Ameţeala este controlată de sistemul vestibular din partea superioară a urechii interne. În interiorul sistemului vestibular, există trei canale care conţin un lichid numit endolimfă, precum şi neuroni senzitivi, care arată cam ca nişte perişori.

Comentarii -

În fiecare zi, oamenii de ştiinţă fac descoperiri care schimbă modul în care trăim. Dar, uneori, doar uneori, rezultatele obţinute sunt atât de extraordinare sau de neaşteptate, încât pur şi simplu nu ştim ce să facem cu ele. În cele ce urmează puteţi regăsi cinci dintre cele mai enigmatice astfel de rezultate.

Comentarii -

Forma universuluiDacă am călători în jurul Universului ne-am întoarce de unde am plecat? Este Universul plat, sferic sau în formă de şa? Şi ce înseamnă într-adevăr toate aceste lucruri? Trăim într-un univers Pac-Man sau într-unul infinit? Astăzi voi încerca să răspund la aceste întrebări.

Comentarii -

Materie intunecataMateria întunecată este cea mai bună explicaţie pe care o avem pentru faptul că galaxiile îşi păstrează forma şi stabilitatea chiar şi atunci când acestea nu par suficient de masive pentru a exercita o atracţie gravitaţională suficient de mare. În prezent, o teorie alternativă, care a fost în mare măsură respinsă până acum, este susţinută de mai multe dovezi şi în acest fel ipoteza existenţei materiei întunecate este pusă sub semnul întrebării.

Comentarii -

Gaura neagraÎn ultimele zile mass-media a relatat declaraţiile recente ale lui Stephen Hawking cum că găurile negre, un mister atât al ştiinţei, cât şi al domeniului science-fiction, nu există. Astfel de declaraţii produc agitaţie în rândul mediilor de informare şi rubricile de comentarii ale acestora degenerează rapid în discuţii satirice despre faptul că nu ar trebui să credem mai nimic din ceea ce ne spun oamenii de ştiinţă.

Comentarii -

FizicaPrima privire fugară a umanităţii asupra celor mai mari adâncimi din ocean a părut cu adevărat dezamăgitoare. Un mic echipaj a lucrat timp de doi ani pentru a pregăti Trieste - unul din cele numai două submersibile din lume, la acea vreme - pentru plonjonul de 11 mii de metri adâncime, până la fundul groapei Marianelor.

Comentarii -

Dincolo de bosonul HiggsAr fi fizica „mult mai interesantă" dacă bosonul Higgs nu ar fi fost găsit? Stephen Hawking aşa crede. El a făcut această afirmaţie îndrăzneaţă, probabil cu ceva reţinere, la deschiderea unei noi expoziţii din cadrul Science Museum din Londra care sărbătoreşte fizica particulelor.

Comentarii -

Gaura neagraÎn acest articol foarte special vom afla care este povestea adevărată cu privire la soarta particulelor şi antiparticulelor aflate în situaţia de a înfrunta atracţia gravitaţională a unei găuri negre. Este o poveste despre trădare, fluctuaţii cuantice şi o eventuală evaporare.

Comentarii -

ZaruriAlbert Einstein era foarte tulburat de ideea că Universul manifestă un caracter aleatoriu intrinsec. El avea o neîncredere profundă în mecanica cuantică, setul de reguli care descriu cum se comportă particulele - aparent la întâmplare - la cea mai mică scară. Într-o scrisoare din 1926 pe această temă către colegul lui fizician Max Born, Einstein a scris într-un protest devenit faimos "Dumnezeu nu joacă zaruri".

Comentarii -

Camp magneticCând oamenii de ştiinţă vorbesc celorlalţi despre fizica particulelor, ei discută despre cele mai mici cărămizi ale materiei: ceea ce obţii când divizezi celulele şi moleculele în bucăţi din ce în ce mai mici, până când nu le mai poţi divide deloc.

Comentarii -