David Peat. De la certitudine la incertitudineDin când în când, de-a lungul secolului al XX-lea, oameni cu totul obişnuiţi au avut tendinţa să privească diverse lucruri cu un anumit grad de paranoia. „Guvernul ne minte?”, întrebau oamenii. „Cine a fost de fapt în spatele asasinării preşedintelui Kennedy?”

 

 


„Este adevărat că autorităţile îneacă ghetourile cu droguri pentru a-i ţine pe oamenii săraci mulţumiţi cu puţin?” „Guvernul păstrează tăcerea cu privire la OZN-uri?”


Experţii (60)


Putem râde atunci când auzim istorisiri despre muşamalizările guvernului în legătură cu răpirile şi experimentările asupra cetăţenilor obişnuiţi de către extratereştri. Pe de altă parte, au existat câteva cazuri neplăcute de dezinformare şi direcţionare greşită la nivel oficial. De exemplu, să vorbim despre boala vacii nebune (encefalita spongiformă bovină) din Marea Britanie. Această boală a fost recunoscută pentru prima dată în anii ’80, atunci când au fost identificate focare în mai multe regiuni ale lumii. Era transmisă prin hrana pentru animale bovine care conţinea ca bază resturi provenite de la animale. După ce boala a fost identificată, cercetătorii au devenit îngrijoraţi că aceasta s-ar putea transmite la oamenii care mănâncă din carnea provenită de la animalele infectate. Existau, de asemenea, dovezi că boala era prezentă şi la alte specii, cum ar fi oaia, ceea ce însemna că era insuficient să te abţii de la a mânca hamburgeri sau friptură; alte produse alimentare puteau fi, de asemenea, contaminate. Nici vegetarienii sau cei care consumau hrană sănătoasă nu erau feriţi de pericol pentru că multe produse de cofetărie şi alte ingrediente alimentare conţineau subproduse de origine animală, cum ar fi gelatina folosită la bomboane, jeleuri, vitamine, capsule pentru medicamente etc.

Boala vacii nebune s-a manifestat destul de rău în Marea Britanie, dar adevăratul scandal a fost declanşat de către vocea liniştitoare a guvernului britanic din timpul primilor ani ai epidemiei. Oamenilor li s-a spus că totul este sub control şi carnea de vită britanică este sigură de mâncat. Nu exista niciun risc pentru oameni. Britanicii nu ar trebui să asculte zvonurile nefondate. Astfel că, atunci când Uniunea Europeană a plasat o interdicţie asupra cărnii de vită britanice, au început demonstraţii masive ale fermierilor britanici şi ameninţări cu boicotarea produselor europene.


La sfârşitul anului 2000 au fost publicate rezultatele unei anchete de lungă durată şi fostul prim-ministru, John Major, a fost obligat să îşi ceară scuze public. Mai târziu s-a aflat că în aceeaşi perioadă guvernul britanic ar fi ştiut despre răspândirea bolii şi despre riscul pentru oameni; cu toate acestea a continuat să dea asigurări populaţiei că totul este în regulă şi chiar să îi discrediteze pe cercetătorii care îndemnau la prudenţă. Acum oamenii din Marea Britanie au început să moară şi, deoarece efectele sunt cu acţiune lentă, nimeni nu ştie cu adevărat cât de mult vor urca cifrele pentru rata mortalităţii.

O altă ironie amară apare atunci când ne reamintim de Conferinţa de Pace de la Haga din 1899 şi de dorinţa de a scoate în afara legii anumite tipuri de armament de război. O sută de ani mai târziu ziarele erau pline cu poveşti despre boli şi morţi provocate de uraniul sărăcit din proiectilele folosite de către trupele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Kosovo şi Bosnia. Într-o notă a NATO emisă în iulie 2000 se scria că: „Este clar că riscul medical al uraniului sărăcit este neglijabil”. Un alt pachet de informaţii al NATO, intitulat „Implicaţiile medicale ale uraniului sărăcit" ("Medical Implications of Depleted Uranium") concluzionează că riscurile sunt „per ansamblu neglijabile” şi afirmă că „nu se recomandă nicio acţiune ulterioară”.

Cu siguranţă este adevărat că expunerea la o cantitate mică de uraniu sărăcit prezintă puţine riscuri medicale. Ceea ce nu menţionau rapoartele respective era că, atunci când unul dintre cele 31.000 de proiectile folosite în Kosovo sau dintre cele 10.800 angajate în Bosnia şi-a lovit ţinta, uraniul a fost vaporizat şi că inhalarea sau ingestia ulterioară a prafului sau particulelor de uraniu poate provoca leucemie, cancer pulmonar, al rinichilor şi tiroidei, anomalii genetice şi epuizarea generală a sistemului imunitar.

Serviciul Mondial al British Broadcasting Corporation (BBC World Service) îl cita, de asemenea, pe dr. Asaf Durakovic, profesor în medicină şi fost colonel în armata americană, privind găsirea unei „cantităţi semnificative” de uraniu sărăcit la două treimi dintre veteranii Războiului din Golf pe care i-a examinat. În unele cazuri particule de uraniu erau încă prezente în plămânii lor, unde supuneau pacienţii unui risc continuu de a dezvolta cancer.

Universităţile, turnuri de fildeş (62)

Traducerea, realizată de Silvia Gergely, este făcută cu acordul autorului şi este protejată de legea drepturilor de autor.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.