Scientia

Scientia terras irradiamus

Newsletter zilnic!

Ultimele intrebari pe QA

Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului.


Bohr despre inadecvarea limbajului (38) Imprimare Email
"De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Scris de David Peat   
Marţi, 07 Iunie 2011 17:53

În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre "întâlnirea" dintre limbaj şi o lume stranie dezvăluită de fizicienii începutului secolului al XX-lea, lumea mecanicii cuantice. Niels Bohr observă că limbajul uman este inadecvat descrierii universului cuantic.

 


 

 

Incertitudinea limbajului-6 (37)

Niels Bohr îl completează pe Wittgenstein în ceea ce priveşte înţelegerea limbajului în multe feluri, dar în mod special prin remarca sa conform căreia suntem suspendaţi în limbaj într-o asemenea măsură încât nu ne putem da seama unde este sus şi unde este jos. Wittgenstein, în perioada sa de început ca filozof, a argumentat că filozofia poate vorbi într-o manieră clară doar despre ceea ce este în lume. Prin urmare, ar trebui să evite să facă afirmaţii despre lume, ca de exemplu despre înţelesul lumii ori despre natura vieţii şi a morţii. Bohr, la rândul lui, a restrâns limitele lumii.

Noi, fiinţele umane, suntem creaturi de o anumită dimensiune şi cu vieţi de o durată anume; limbajul nostru a evoluat pentru a reflecta aceste condiţii. Suntem atât de profund prezenţi în propriul limbaj, încât nici nu mai putem recunoaşte că folosim concepte despre spaţiu, timp şi cauzalitate care aparţin lumii recepţionate la o scară mare, specifică nouă. Este o lume în care caracteristicile lumii cuantice au fost deja integrate de noi. Atunci când încercăm să vorbim despre lumea cuantică aplicăm modelele şi ideile noastre preexistente, dând astfel naştere la confuzii, pentru că instrumentele noastre de comunicare sunt nepotrivite pentru o asemenea lume.

Teoria imaginii din filozofia limbajului iniţială a lui Wittgenstein sugerează că noi suntem capabili să spunem lucruri pentru că limbajul indică lucruri din lumea reală. În schimb Bohr afirmă că nu există nimic în limbaj care să descrie universul cuantic. Desigur, Wittgenstein şi-a modificat poziţia faţă de limbaj, devenind mai flexibil; ceea ce afirmă Bohr despre ceea ce putem spune despre lumea cuantică încă pare să fie valabil astăzi.

Blackfoot şi Rheomode-1 (39)

 

 

Traducerea este făcută cu acordul autorului şi este protejată de legea drepturilor de autor.

 


Citeşte şi:



Ultimele mesaje pe forum
mic exercitiu intelectual: geocentrism vs heliocentrism
Citat din mesajul lui: alexandru n. din Mai 16, 2012, 08:10:31 - experimentele lui Airy (numite convenabil de mainstream ”Airy’s failure”; de notat că George Airy era la rândul lui convins de heliocentrism, şi a pornit la acea experimentare cu gândul să demonstreze...
Problema: oglinda concava
Nu conteaza. Pozitia focarului este la o distanta de 0.5R atat fata de O cat si fata de O', nu? Se schimba doar semnul diferentei de sub modul.
Probabilitate
Intr-o urna sunt bile numerotate cu toate numerele naturale incepand cu 30 si terminand cu 130. Aflati probabilitatea ca extragand o bila, aceasta sa fie numerotata cu un numar al carui patrat este suma patratelor a doua numere naturale.
Tangenta despre scrierile lui Ioan Damaschin
Citat din mesajul lui: AlexandruLazar din Astăzi la 10:25:56 Eu sunt departe de a minimaliza importanța Sf. Ioan Damaschin în filosofia europeană; cu siguranță scrierile sale au fost un factor de progres, din păcate nu tocmai reprezentativ pentru Biserica acelor se...
Scientia