Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Este ciuma o boală dispărută? Ce provoacă ciuma? Cum a fost combătută?
- De ce majoritatea barbatilor au erectie dimineata?
- Care ingheata mai repede?
- Cat este de grav daca rupi o alunita?
- Cum am coabita cu extraterestrii?
- Ce este si cum poate fi interpretat paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen (EPR)?
- Cum funcţionează diureticele?
- Ce efecte au razele X asupra oaselor şi ţesuturilor umane?
- Cum sunt influentate visele?
- Exista aplicatii ale mecanicii cuantice in medicina?
- Ce metode anti-fumat stiti?
- Ce ar trebui sa facem in caz de cutremur?
- De ce nutritionistii ne spun ca ouale si laptele sunt nesanatoase?
- De ce se votează negativ unele întrebări şi răspunsuri fără a se justifica?
- Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?
- Vei vota sau nu? De ce?
- Ce efect, bun sau rau, poate se aiba consumul zilnic a 100 g miere de albine?
- Cum de 1 bec costa 1 leu ?
- Cum se formeaza vantul?
- Ce măsoară de fapt un cântar? Masa ori greutatea corpului?
- Ce indică busolele la Polul Nord?
- Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima "nefasta"
- Exista vreo diferenta intre ateismul slab si agnosticism slab?
- Unde sunt localizate găurile negre şi de ce?
- Cum 'știe' un electron să manifeste o forță de respingere când se apropie de alt electron, respectiv o forță de atracție dacă se apropie de un proton?
- Cu ce ne-ar putea ajuta evolutia?
- De ce nu e voie sa se consume lactate in ziua unei extractii dentare?
- Creste părul mai repede daca te speli in fiecare zi pe cap?
- Poate avea o fata de 12 ani cancer la san chiar daca nici nu i-a venit ciclul?
- Fumatul ajuta la slabit?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Bohr despre inadecvarea limbajului (38) |
|
|
| "De la certitudine la incertitudine" de David Peat |
| Scris de David Peat |
| Marţi, 07 Iunie 2011 17:53 |
|
Incertitudinea limbajului-6 (37) Niels Bohr îl completează pe Wittgenstein în ceea ce priveşte înţelegerea limbajului în multe feluri, dar în mod special prin remarca sa conform căreia suntem suspendaţi în limbaj într-o asemenea măsură încât nu ne putem da seama unde este sus şi unde este jos. Wittgenstein, în perioada sa de început ca filozof, a argumentat că filozofia poate vorbi într-o manieră clară doar despre ceea ce este în lume. Prin urmare, ar trebui să evite să facă afirmaţii despre lume, ca de exemplu despre înţelesul lumii ori despre natura vieţii şi a morţii. Bohr, la rândul lui, a restrâns limitele lumii. Noi, fiinţele umane, suntem creaturi de o anumită dimensiune şi cu vieţi de o durată anume; limbajul nostru a evoluat pentru a reflecta aceste condiţii. Suntem atât de profund prezenţi în propriul limbaj, încât nici nu mai putem recunoaşte că folosim concepte despre spaţiu, timp şi cauzalitate care aparţin lumii recepţionate la o scară mare, specifică nouă. Este o lume în care caracteristicile lumii cuantice au fost deja integrate de noi. Atunci când încercăm să vorbim despre lumea cuantică aplicăm modelele şi ideile noastre preexistente, dând astfel naştere la confuzii, pentru că instrumentele noastre de comunicare sunt nepotrivite pentru o asemenea lume. Teoria imaginii din filozofia limbajului iniţială a lui Wittgenstein sugerează că noi suntem capabili să spunem lucruri pentru că limbajul indică lucruri din lumea reală. În schimb Bohr afirmă că nu există nimic în limbaj care să descrie universul cuantic. Desigur, Wittgenstein şi-a modificat poziţia faţă de limbaj, devenind mai flexibil; ceea ce afirmă Bohr despre ceea ce putem spune despre lumea cuantică încă pare să fie valabil astăzi.
Traducerea este făcută cu acordul autorului şi este protejată de legea drepturilor de autor. |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre "întâlnirea" dintre limbaj şi o lume