Scientia
Scientia terras irradiamus
Ultimele intrebari pe QA
- Ce parere aveti despre ACTA?
- Există mai multe adevăruri?
- Ce se intimpla cu informatia intr-o gaura neagra?
- Ce parere aveti despre agnostici si agnosticism.
- In Romania se poate vorbi de pe un smartphone gratuit, folosind Skype, Yahoo messenger si alte aplicatii similare?
- De ce sunt atit de tacuti extraterestrii?
- Se pot amesteca doua lichide de densitati diferite ?
- Ce reprezinta Registry din Windows? La ce folosesc acesti registrii?
- Trucul aflarii monedei. Ce alte astfel de jocuri stiti?
- Ce temperatura are o gaura neagra?
- Cum afli care-i intrerupatorul potrivit?
- Cat de lunga este banda ce leaga tevile?
- Care dintre propozitii este adevarata?
- Harta Bucuresti. Exista pe Internet o harta a Bucurestiului cu numarul strazilor si denumirea blocurilor?
- Cine va ramane in viata?
- Cum stii daca prietenul a aruncat ori nu monedele?
- Cum depistezi tipurile de locuitori ai orasului? Problema de logica
- Inversarea polilor magnetici ai Terrei = inversarea sensului de rotatie a miezului intern, solid?
- Aurora boreala si aurora australa: care-i diferenta?
- Care dintre urmatoarele focuri de culori diferite va avea temperatura mai mare si de ce?
- Se mai poate ascunde IP-ul calculatorului fara sa ne detecteze SOPA, ACTA, PIPA?
- De ce exista mai multa materie decat antimaterie în Universul vizibil?
- Aruncarea monedei. Matematica distractiva
- Ce varste au cei trei baieti ai lui Marius? Matematica distractiva
- Cum sunt obtinute cifrele finale in urma unui recensamant?
| Experimentul Hafele-Keating |
|
|
| Teoria relativităţii |
| Scris de Scientia.Ro |
| Sâmbătă, 05 Decembrie 2009 23:26 |
|
În octombrie 1971, patru ceasuri atomice cu cesiu au fost montate şi au zburat pe curse comerciale regulate, înconjurând Terra de două ori, unul spre est şi celălalt spre vest, pentru a testa teoria relativităţii a lui Einstein cu ceasuri macroscopice. Luând în considerare planul de zbor al fiecărei nave, teoria relativităţii prezicea că ceasurile aflate în mişcare ar fi trebuit să piardă în comparaţie cu ceasul Observatorului Naval al S.U.A. 40+/-23 nanosecunde în cazul călătoriei spre est, respectiv să câştige 275+/-21 nanosecunde în cazul zborului spre vest. Relativ la ceasurile Observatorului, ceasurile în mişcare au pierdut 59+/-10 nanosecunde pe parcursul zborului spre est, respectiv au câştigat 273+/-7 nanosecunde în cazul zborului spre vest, cu erorile indicate reprezentând deviaţiile standard. Aceste rezultate oferă o rezolvare experimentală lipsită de ambiguitate (aproape imposibil de localizat, credem noi, printre cele disponibile în prezent în formă teoretică), cu o marjă de eroare de aproximativ 10%, a faimosului paradox al gemenilor (care va fi prezentat pe scientia.ro în curând), folosind ceasuri macroscopice. Studiul realizat de J.C. Hafele şi R. E. Keating a fost publicat în revista Science în anul 1972. BIBLIOGRAFIE: http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/HBASE/relativ/airtim.html |
| Citeşte şi: |
|---|
Adaugă comentariu

