Scientia
Scientia terras irradiamus
|
|
Ultimele intrebari pe QA
- Cum se numesc bubitele mici de pe radacinile plantelor?
- Daca media de viata ar fi de 40 de ani,v-ati trai viata diferit fata de cum o faceti acum?
- Ce e mai rau, sa esuezi sau nici macar sa nu incerci?
- Care e lucrul pe care l-ai dorit intotdeauna sa il faci si inca nu l-ai facut?
- Care este cea mai frumoasa amintire a voastra din copilarie?
- Ce ati face cu banii daca ati castiga 6 numere la Loto 6/49?
- Avionul noului preşedinte francez, François Hollande, a fost lovit de un fulger, în drum spre Germania. A existat riscul prăbuşirii?
- Cât de ştiinţifică este guvernarea României? Cum ar fi o guvernare bazată (şi) pe ştiinţă?
- Daca viata e atat de scurta, de ce facem atat de multe lucruri care nu ne plac si nu facem atat de multe lucruri care ne plac?
- La cati Km parcursi se schimba cureaua de distributie?
- Va da guvernul Ponta inapoi banii salariatilor si pensionarilor?
- Credeti ca vom fi primiti in spatiul Schengen?
- Cum se realizeaza un control de audit?
- Ce se intampla cu electronii a 2 elemente cand acestea se combina?
- Ce face practic o substanta acida/bazica/neutra?
- De ce este muşcătura de căpuşă atât de periculoasă?
- Care este antiparticula fotonului?
- Poate exista energie intr-un spatiu dat, in lipsa totala a materiei cunoscute si necunoscute?
- Cum poți măsura picăturile microscopice de apă de pe un geam aburit?
- Ce e energia?
- Ce parere aveti despre textul de la linkul de mai jos?
- Cum poţi, în Windows, să scapi de acel mesaj de confirmare, când vrei să ştergi un fişier?
- Cum credeti ca le-a indus castigatorul de la "Romanii au talent "raspunsurile celor din juriu? (raspunsurile din servieta scoase la final)
- Cum ştie o plantă să crească în sus?
- Exista conturi de economii in Romania care nu se impoziteaza?
- Am un depozit bancar. De ce trebuie sa platesc impozit pentru dobanda obtinuta?
- De ce Statul Român nu cere înapoi sabia lui Stefan cel Mare de la Turcia si tezaurul care l-a confiscat Rusia??
- Care sunt cele mai vechi orase din Europa?
- Faceti un top 3 al celor mai scumpe accidente din istoria omenirii?
- Pot scoate un elicopter teleghidat pe fereastra unui bloc?
| Participaţi la concursul "Medicina azi"! (06.02-25.05)! Citiţi regulamentul concursului. |
| Logica tabelului lui Mendeleev |
|
|
| Atomul |
| Scris de Scientia.ro |
| Vineri, 03 Aprilie 2009 12:10 |
|
TABELUL LUI MENDELEEV ![]() Portret al lui Mendeleev realizat de Ilia Repin Credit: wikimedia.org Tabelul periodic al elementelor reprezintă - după cum cei mai mulţi cititori ştiu - o listă a tuturor tipurilor de atomi ce constituie Universul. Identitatea unui atom - adică ceea ce face ca un atom să fie, de pildă, de H - este dată de numărul de protoni din nucleul atomic. Numărul de protoni ai unui atom este egal cu numărul de electroni, ceea ce face ca atomul să fie neutru din punct de vedere electric. Numărul neutronilor poate diferi pentru atomi ai aceluiaşi element, situaţie în care atomul se numeşte izotop. Tabelul periodic aşază elementele în funcţie de numărul de electroni ai atomilor. Hidrogenul are un electron şi se află la începutul tabelului, heliul are 2, carbonul 6, oxigenul 8, aurul 79, uraniul 92 etc.
Vreţi un poster la o rezoluţie excelentă cu tabelul lui Mendeleev?
Accesaţi articolul nostru: Tabelul periodic al elementelor chimice
Se cunoaşte astăzi că aranjamentul electronilor în cadrul atomilor determină proprietăţile chimice ale acestora, iar aranjamente similare dau naştere unor proprietăţi asemănătoare. Deşi fiecare electron dintr-un atom e caracterizat de 4 numere cuantice care îl descriu în mod unic, doar două dintre acestea intervin în discuţia despre tabelul periodic. Numărul cuantic „n” determină energia electronului în fiecare orbital (cu câteva ajustări date de celelalte numere), iar numărul cuantic „l” determină forma orbitalului.
Toate elementele din tabelul periodic sunt aranjate în grupuri pe baza valorii lui „l”.
![]()
Tabelul periodic al elementelor este format din patru blocuri, individualizate grafic prin culori distincte, aşa cum se poate observa în figura de mai jos, unde blocul s este albastru, p este galben, d este roz, iar f este verde. Blocul s are l=0 şi fiecare linie din acest grup poate găzdui 2 elemente.
![]() Blocurile s, p, d şi f
Pentru a reprezenta tabelul într-un spaţiu mai îngust, adesea blocul f este aşezat în subsolul tabelului, dar dedesubt este reprezentat în poziţia corespunzătoare, rezultând un tabel mai lat, dar corect. Trebuie menţionat că am putea poziţiona heliul şi hidrogenul atât în blocul s, cât şi la capătul din dreapta al tabelului, în blocul p. Proprietăţile lor chimice justifică plasarea lor în ambele blocuri.
![]() Forma corectă a tabelului lui Mendeleev
Într-un anume bloc, n creşte cu unu pentru fiecare linie din tabel. Deci electronii exteriori ai elementelor situate dedesubtul altor elemente au mai multă energie şi sunt mai slab legaţi de atomi. Pe măsură ce se adaugă electroni în jurul atomilor, fiecare nou electron ocupă cel mai scăzut nivel energetic disponibil, iar nivelurile energetice ale orbitalilor determină unde diferitele blocuri „l” (s, p, d, f) îşi au loc în tabel, pe verticală.
Electronii sunt distribuiţi în cadrul atomilor pe straturi, substraturi şi orbitali. Numărul cuantic "n" identifică stratul, deci nivelul energetic al unui anume electron în cadrul configuraţiei electronice a atomului respectiv. Numărul cuantic "l" determină substratul (s, p, d sau f) pe care electronul se găseşte. Numărul cuantic "ml" desemnează orbitalul în cadrul căruia un electron poate fi localizat. Tipul unui orbital (deci substratul căruia îi aparţine) este strâns legat de forma orbitalului. De pildă, orbitalii din substraturile ”s” (“orbitalii s”) sunt sferici şi simetrici, iar “orbitalii p” pot fi descrişi ca având doi lobi etc. O altă metodă de a desemna un substrat, deci tipul unui orbital, este prin intermediul numărului cuantic orbital “l”. Valorile sunt : 0 pentru “orbitalii s”, 1 pentru “orbitalii p”, 2 pentru “orbitalii d”, 3 pentru “orbitalii f”, 4 pentru “orbitalii g”, etc.
![]() Formele geometrice asociate orbitalilor de pe diferitele substraturi Ca regulă, pentru o anumită valoare a lui n avem n substraturi şi n2 orbitali. Mai mult, un strat poate "găzdui" 2n2 electroni, iar un substrat poate fi ocupat de maxim 2(2l+1) electroni.
Al treilea număr cuantic este ml, numărul cuantic magnetic, care identifică orbitalii în cadrul substraturilor, iar fiecare valoare a lui ml corespunde uneia din orientările permise pentru câmpul magnetic asociat orbitalului (pentru un substrat "p" - ml poate fi -1,0 sau 1, pentru un substrat "d", ml poate fi -2,-1,0,1 sau 2 etc.). Al patrulea număr cuantic este ms - spinul electronului, care poate avea doar două valori: +1/2 (spin paralel) şi -1/2 (spin opus). Pe un orbital încap maxim 2 electroni, primul ocupant fiind de spin paralel, iar al doilea, în mod obligatoriu, de spin opus. Cvadrupletul (n, l, ml, ms) descrie complet un electron din configuraţia unui atom, iar principiul excluziunii formulat de Pauli spune că nu pot exista doi electroni într-un atom care să aibă valori identice pentru toate cele 4 numere cuantice.
Bibliografie: |
| Citeşte şi: |
|---|
|
.
|


Mendeleev a construit tabelul ce-i poartă numele în mod empiric, fără a cunoaşte structura atomului. Intuiţia sa extraordinară a făcut ca cercetătorii să bănuiască existenţa unor elemente doar privind la tabel, din logica acestuia. Astăzi ştim că tabelul oferă o imagine a modului în care se completează nivelurile energetice ale atomilor.



