Materia întunecată este cea mai bună explicaţie pe care o avem pentru faptul că galaxiile îşi păstrează forma şi stabilitatea chiar şi atunci când acestea nu par suficient de masive pentru a exercita o atracţie gravitaţională suficient de mare. În prezent, o teorie alternativă, care a fost în mare măsură respinsă până acum, este susţinută de mai multe dovezi şi în acest fel ipoteza existenţei materiei întunecate este pusă sub semnul întrebării.
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
În ultimele zile mass-media a relatat declaraţiile recente ale lui Stephen Hawking cum că găurile negre, un mister atât al ştiinţei, cât şi al domeniului science-fiction, nu există. Astfel de declaraţii produc agitaţie în rândul mediilor de informare şi rubricile de comentarii ale acestora degenerează rapid în discuţii satirice despre faptul că nu ar trebui să credem mai nimic din ceea ce ne spun oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Geraint Lewis, The Conversation
Prima privire fugară a umanităţii asupra celor mai mari adâncimi din ocean a părut cu adevărat dezamăgitoare. Un mic echipaj a lucrat timp de doi ani pentru a pregăti Trieste - unul din cele numai două submersibile din lume, la acea vreme - pentru plonjonul de 11 mii de metri adâncime, până la fundul groapei Marianelor.
- Detalii
- Scris de: Glennda Chui
Ar fi fizica „mult mai interesantă" dacă bosonul Higgs nu ar fi fost găsit? Stephen Hawking aşa crede. El a făcut această afirmaţie îndrăzneaţă, probabil cu ceva reţinere, la deschiderea unei noi expoziţii din cadrul Science Museum din Londra care sărbătoreşte fizica particulelor.
- Detalii
- Scris de: Andrew Steele, The Conversation
În acest articol foarte special vom afla care este povestea adevărată cu privire la soarta particulelor şi antiparticulelor aflate în situaţia de a înfrunta atracţia gravitaţională a unei găuri negre. Este o poveste despre trădare, fluctuaţii cuantice şi o eventuală evaporare.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
Albert Einstein era foarte tulburat de ideea că Universul manifestă un caracter aleatoriu intrinsec. El avea o neîncredere profundă în mecanica cuantică, setul de reguli care descriu cum se comportă particulele - aparent la întâmplare - la cea mai mică scară. Într-o scrisoare din 1926 pe această temă către colegul lui fizician Max Born, Einstein a scris într-un protest devenit faimos "Dumnezeu nu joacă zaruri".
- Detalii
- Scris de: Sarah Charley
Când oamenii de ştiinţă vorbesc celorlalţi despre fizica particulelor, ei discută despre cele mai mici cărămizi ale materiei: ceea ce obţii când divizezi celulele şi moleculele în bucăţi din ce în ce mai mici, până când nu le mai poţi divide deloc.
- Detalii
- Scris de: Kathryn Jepsen
Astronomii din cadrul UC Berkeley şi University of Hawaii au analizat datele obţinute de misiunea Kepler în cei patru ani de activitate ai acesteia în scopul căutării exoplanetelor de dimensiunea Pământului care se află în zona locuibilă din jurul stelelor similare Soarelui şi apoi au verificat, în mod riguros, cât de multe planete nu au fost incluse în studiul lor.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
În cadrul acestui articol vom vorbi despre condiţiile în care s-ar putea realiza o călătorie virtuală în timp. Cu această ocazie vom încerca să răspundem următoarei întrebări: „Ce ne împiedică să putem călători în timp? Este adevărat că noi putem călători doar în viitor (ca urmare a unei deplasări relativiste, de exemplu) sau este posibil să călătorim în trecut, atunci când vom descoperi cum se poate realiza asta?"
- Detalii
- Scris de: Dave Goldberg
Iată enumerate toate particulele cu care ai interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva decât una dintre aceste particule mişcându-se nebunesc de repede.
- Detalii
- Scris de: Ask a mathematician
Nu mult după ce fizicienii ce desfăşoară experimente la Marele Accelerator de Hadroni de la laboratorul CERN au descoperit bosonul Higgs, directorul general al acestuia, Rolf Heuer, a fost întrebat: "Şi acum ce urmează"? Una dintre priorităţile de vârf pe care le-a numit a fost: să ne dăm seama ce este materia întunecată.
- Detalii
- Scris de: Kathryn Jepsen
Viteza luminii în vid este de „exact 299.792.458 metri pe secundă". Motivul pentru care astăzi putem indica o valoare precisă a ei este determinat de faptul că viteza luminii în vid este o constantă universală care a fost măsurată cu lasere şi atunci când un experiment implică utilizarea laserelor este foarte greu să contestăm rezultatele obţinute.
- Detalii
- Scris de: Karl Smallwood
A fost lovit, într-adevăr, Newton de un măr în cap care l-a inspirat în ceea ce priveşte teoria sa a gravitaţiei? La şcoală aţi învăţat, probabil, despre povestea mărului lui Newton, despre faptul că George Washington a tăiat un cireş, despre faptul că oamenii din vremea lui Columb credeau că Pământul este plat sau că Pelegrinii au sărbătorit pentru prima oară Ziua Recunoştinţei în America invitând membrii triburilor nativ-americane să li se alăture.
- Detalii
- Scris de: Emily Upton
În ultimii opt ani, doi cercetători francezi au studiat mişcarea picăturilor de ulei aflate într-o baie de ulei ce vibra pentru a observa comportamentul lor unic. Ceea ce pare a fi un experiment de liceu a furnizat, de fapt, o primă dovadă a faptului că particularităţile ciudate ale lumii cuantice pot fi reproduse la o scară macroscopică.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Dacă am putea folosi numai 5 la sută din alfabet, am rămâne blocaţi la litera A. Cinci procente dintr-o dietă zilnică completă înseamnă doar o felie de pâine prăjită. Şi totuşi, asta este tot ce avem, sau cel puţin tot ce putem percepe, din locul pe care îl numim acasă. Mai puţin de 5 procente din Univers este materie obişnuită alcătuită din quarcuri, electroni şi neutrini.
- Detalii
- Scris de: Glennda Chui