Raspunsul care ne vine imediat in minte e cel referitor la densitatea mai mica a ghetii. Dar de ce e asa, din moment ce vorbim, practic, de aceeasi substanta, apa? De unde vine diferenta?
Salut, moleculele din apa lichidă se unesc aproape omogen (chiar lipite una de alta), de aceea lichidele nu se pot presa deloc. Moleculele apei la temperaturi sub zero grade formează cristale care la unirea lor nu se potrivesc perfect şi între creistale este spaţiu (aer). Deci, o gheaţă cu 1 mill. molecule de apă plus spaţiul dintre molecule (cristale) are un volum mai mare decât 1 mill. molecule de apă fără spaţiu între ele, şi dat fiind volumul mai mare la acelaşi nr. de molecule densitatea gheţii este mai mică decât a apei, de aceea pluteşte gheaţa pe apă.
Apa la temperatura de 40 C are densitatea cea mai mare. Spre deosebire de alte substante sau elemente care isi micsoreaza volumul sub punctul de topire, apa si-l mareste, formind cristale mici, mari sau foarte mari, in functie de cit de joasa e temperatura mediului. Din acest motiv apa dintr-o sticla lasata in ger va sparge acea sticla, sau apa din radiator fara antigel, va sparge blocul motor, caci gheata se dilata, deci are densitate mai mica sau altfel spus este mai usoara ca apa. Aceeasi particularitate o mai are si amoniacul. Daca vedeti la sfirsitul iernii sloiuri de gheata plutind pe un riu, la limita inghetului, daca riul este mai adinc, la fundul lui apa are temperatura de 40 C.
Am spus 4 grade C dar a iesit 40. La 4 grade apa are cea mai mare densitate.