Fulgerul este o descarcare masiva de electricitate statica de la un nor la altul, sau de la nor la pamant. El se produce cand curentii de aer din norul de furtuna creeaza pungi de sarcini electrice. De asemenea, sarcina negativa de la baza norului respinge electronii din solul de dedesubt si produce o zona incarcata pozitiv. Diferenta de potential dintre aceste zone incarcate cu sarcini opuse poate ajunge la sute de milioane de volti. La un moment dat, tensiunea devine atat de mare incat un canal din aer se ionizeaza si intre zonele cu sarcini opuse incepe sa circule un curent. Curentul incalzeste aerul si creeaza o cale de plasma. Apoi, pe aceasta cale au loc cateva cresteri bruste ale curentului, numite socuri, care incalzesc aerul la peste 33000oC. Incalzirea rapida a aerului are ca efecte atat lumina fulgerului, cat si bubuitul tunetului. Intrucat sunetul se propaga mult mai lent decat lumina, un observator din departare aude zgomotul tunetului dupa ce a vazut fulgerarea de lumina.