Am citit ca lumina, in sine, este invizibila. Un fascicul de lumina, in vid, la un unghi de 90 de grade fata de observator, nu poate fi observat.
Dar daca apar obiecte in calea ei, aceasta se reflecta catre ochiul uman, iar obiectul devine vizibil.
Nu este ciudat?
Sa inteleg ca in spatiul interplanetar nu vedem stelele pe care le vedem pe cerul noptii? Si nici Soarele, daca ne apropiem de el intr-o nava spatiala?
E normal ca un fascicul de lumina care se deplaseaza prin fata noastra sa nu fie vizibil. Pai daca fotonii nu ajung la ochii nostri, cum sa-i vedem?
Dar, intr-adevar, e un pic ciudat sa te gandesti ca se plimba prin fata ta fotonii, in sir indian, dar tu nu vezi fluxul de lumina.
Gugov, lumina de la soare nu se deplaseaza, decat in parte, la un unghi de 90 de grade fata de linia care ne uneste cu soarele. Lumina directa, normal, o receptam.
Quarc, in cazul unui fascicul laser care e explicatia?
Explicatia ca ce?
Nu vezi un fascicul laser, decat pe peretele pe care este proiectat, pentru ca lumina este imprastiata in toate directiile de perete ori daca laserul trece printr-un mediu incarcat cu particule mai mari, ca praf, fum etc, iar fotonii sunt imprastiati in urma coliziunii cu aceste particule. In vid, nicio sansa sa vezi laserul. Si nici intr-un mediu normal, de laborator.
Nu inteleg sintagma "lumina nu este vizibila". Orice foton ce apartine intervalului luminii vizibile si care atinge retina, face ca aceasta sa reactioneze si vedem. Evident, daca fotonii trec pe langa noi (iar in vid nu sunt reflectati de particulele de aer in toate partile) nu avem cum sa-i vedem din moment ce nu ating retina.
Cine spune ca lumina nu-i vizibila?Ea este cat se poate de vizibila dar nu o percepem doar cand se deplaseaza int-un mediu perfect transparent si fara impuritati sau cand nu ne intra direct in ochi·De asemenea,daca unghiul de reflexie si refractie al mediului traversat de lumina este foarte mic ochiul nu percepe lumina·Dar va rog,fara afirmatii de genul"lumina este invizibila"!