Misiunea Cassini este o consecinţă directă a gândirii filozofice a lui Einstein

În fiecare semestru predau cursuri de filosofia științei studenților de la Universitatea din New Hampshire. Majoritatea optează pentru cursurile mele pentru a răspunde cerințelor de educație generală; cei mai mulți nu au mai frecventat niciodată cursuri de filosofie.

În prima zi a semestrului, încerc să le dau o idee despre ce înseamnă filosofia științei. Încep prin a le explica că filozofia abordează aspecte care nu pot fi rezolvate doar de faptele în sine și că filosofia științei este aplicarea acestei abordări în domeniul științei. După aceasta, explic câteva concepte care sunt esențiale pentru curs: inducția, dovezile și metoda într-o cercetare științifică.

Comentarii -


Testarea bombei nucleare "Small boy", 1962

Este simplu să portretizăm cel de-al Doilea Război Mondial ca un punct de cotitură din punct de vedere al eticii medicale. Dar trebuie să rezistăm tentaţiei de a ne focaliza doar pe acest moment al istoriei, pentru că unele probleme privind consimţământul în cunoştinţă de cauză cu privire la participarea într-un experiment sunt prezente şi astăzi.

Comentarii -

Articolele ştiinţifice, din publicaţii importante, ca Science ori Nature, sunt scumpe (un articol poate fi achiziţionat cu 35$). Nu oricine şi le poarte permite. Abonamentele la bazele de date cu studii ştiinţifice sunt, de asemenea, scumpe. Atât de scumpe încât nici universităţi mari, ca Universitatea Harvard nu şi le mai permite. Deşi au fost mai multe încercări în ultimii ani ale cercetătorilor de pretutindeni să creeze o presiune asupra marilor companii care deţin publicaţiile importante în domeniul ştiinţific pentru a reduce preţurile şi a face cunoaşterea ştiinţifică disponibilă gratuit, progresul a fost minim.

Comentarii -

Vă invităm să urmăriţi un documentar ce vă poartă prin timp şi spaţiu pe întreg teritoriul actual al României pe urmele astronomiei. Veţi descoperi observatoare astronomice vechi de mii de ani, dar şi mai recente, de pe vremea dacilor. Veţi afla de ce îşi orientau primii creştini bazilicile după Soare şi de ce erau mormintele din neolitic orientate după răsăritul acestuia. Veţi vedea semne şi simboluri antice cu caracter solar regăsite în mijlocul naturii.

Comentarii -

În acest episod, explorăm arheologia modernă prin prisma utilizării imaginilor satelitare ce ne permit să explorăm situri greu accesibile sau invizibile de la sol. Pornind de la analiza vizuală a acestora, arheologii efectuează apoi investigaţii la sol pentru a confirma sau infirma situl. Din acest punct de vedere, în zona Banatului, datorită imaginilor de rezoluţie foarte bună, au avut loc, acum un deceniu, primele studii de acest gen din ţară, permiţând descoperirea unor noi situri anterior neştiute.

Comentarii -

Piaţa berii este dominată, în România, de patru companii: Heineken România (controlată de Heineken International, Olanda), Ursus Breweries (companie subsidiară a SABMiller, Marea Britanie), Bergenbier (parte a Molson Coors, cu rădăcini în SUA) şi United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg Romania), care deține o licență de fabricație de la Carlsberg, Danemarca.

Comentarii -

În acest episod discutăm despre primii astronomi ai zilelor noastre, astronomii amatori. Împreună cu dl. Andrei Juravle, de la astroclubul Antares din Timişoara, discutăm despre telescop, binoclu, observarea cerului nocturn şi a Soarelui, cum să ne îmbrăcăm şi să ne comportăm când ieşim afară, precum şi ce să cumpărăm în materie de instrumente astronomice. La final, Andrei Juravle ne prezintă ce este şi cum funcţionează un telescop reflector de tip newtonian.

Comentarii -

Strălucind încontinuu (chiar dacă în mod uzual nu-l vedem decât o parte a zilei), Soarele emite lumină şi energie pentru a ne afecta biologia, vremea şamd. Pe lângă faptul că susţine viaţa pe Pământ, Soarele trimite un flux continuu de particule - denumit vânt solar - iar din când în când "erupe", dislocând mase enorme de material din coroana sa. Astfel de evenimente afectează spaţiul până către marginea sistemului solar.

Comentarii -


Amuletul rotund (Tăbliţele de la Tărtăria)

În acest episod descoperim o serie de locaţii deosebite din România, ce se remarcă printr-o serie de semne şi simboluri, unele cu caracter astronomic. Picturile şi gravurile prezentate se regăsesc în cele mai variate locaţii: pe munţi, pe malul râurilor sau în adâncul peşterilor. Deşi o parte din ele sunt inaccesibile, unele pot fi explorate de pasionaţii de drumeţii.

Comentarii -

În acest episod explorăm originea creştinismului şi vizităm o serie de bazilici paleo-creştine datând din secolele IV-VI d. Hr. din Dobrogea şi de pe malul Dunării. Descoperim aliniamentul preponderent estic, după punctul de răsărit al Soarelui şi analizăm mai multe teorii.

Comentarii -

În acest episod, primii astronomi ne duc pe tărâmul dacilor, unde regăsim complexul de la Sarmizegetusa Regia, locul în care există numeroase exemple de posibile alinieri astronomice, atât cardinale, cât şi la solstiţii. Discutăm o parte din acestea, inclusiv o serie de teorii excentrice legate de calendarul dacic şi de planetariul marelui sanctuar circular. În a doua parte, urmărim împreună scenete de la DacFest 2015 şi care recreează luptele daco-romane de acum 1900 de ani.

Comentarii -

În acest episod explorăm necropolele neolitice din România aliniate astronomic după punctul răsăritului Soarelui. Ne oprim în special asupra celei de la Cernica, județul Ilfov. În plus, aflăm detalii despre construcțiile de pământ din perioada epocii bronzului, în special despre tumulii de pământ. Descoperim necropolele tumulare din aceasta perioada în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Despre alinierile solare discutam motivația acestora, precum și teorii alternative.

Comentarii -


Paraponera clavata

Dr. Justin Schmidt este de profesie entomolog, adică se ocupă cu studiul ştiinţific al insectelor. Până aici, nimic neobişnuit, însă ceea ce îl scoate în evidenţă pe Schimdt este creaţia sa numită ''indexul durerii provocate de înţepături'', pe baza căruia a alcătuit un top al celor mai dureroase muşcături şi înţepături de insecte, în special himenoptere (viespi, albine şi furnici).

Comentarii -

Fortificaţia de la Corneşti-Iarcuri este o binecunoscuta aşezare datând din epoca bronzului (1400 i.Hr.) aflată la mai puţin de 20 km nord de Timişoara. Construită integral din pământ, ea nu prezintă urmele unei aşezări suficient de mari pentru a motiva dimensiunea acesteia de peste 6 km în diametru.

Comentarii -


The stinker - mascota premiilor Ig Nobel

Ar fi putut un sultan marocan să aibă 888 de copii în 30 de ani? Tuturor mamiferelor le trebuie acelaşi timp să urineze? Poate un pui să meargă ca un dinozaur? - toate aceste probleme au fost abordate de cercetători care au fost recompensaţi joi la Harvard cu premiile Ig Nobel 2015.

Comentarii -

În acest al şaselea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" începem călătoria pe meleagurile româneşti cu un exemplu minunat de aliniament mai vechi chiar decât celebrul Stonehenge. Este vorba despre Sanctuarul de la Parţa, construit acum 6.200 de ani şi reconstruit integral în incinta Muzeul Banatului din Timişoara.

Comentarii -

Producătorul de whisky Ballantines vine în întâmpinarea astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar şi a pionierilor care vor porni în lungi misiuni spre Marte sau spre alte lumi din sistemul nostru solar cu "Space Glass", un pahar pentru whisky conceput special pentru a face posibilă savurarea acestei băuturi alcoolice în condiţiile de microgravitaţie ale spaţiului extraterestru.

Comentarii -


În imagine: Calea Lactee (infraroşu - Spitzer Space Telescope)
credit: wikipedia commons

În acest al cincilea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" continuăm cu o filmare din munţii Bighorn din SUA, la 2.800 m altitudine, unde suntem martorii unei alinieri spectaculoase la solstiţiul de vară. Descoperim că structura era un observator complex ce se alinia şi cu anumite stele ce marcau momente importante din an, anticipând venirea solstiţiului sau sfârşitul verii. Pe baza acestor alinieri şi ţinând cont de precesia echinocţiilor, cercetătorii au putut data complexul.

Comentarii -

Galaxiile NGC 2207 si IC 2163
Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare

În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.

Comentarii -

Aţi observat că o bicicletă împinsă îşi păstrează echilibrul o vreme şi se deplasează de una singură, fără a se prăbuşi. Dar cum este posibil acest lucru? Cum reuşeşte bicicleta să-şi păstreze echilibrul? Vă invităm să urmăriţi complicata fizică a deplasării unei biciclete (fără pasager) în videoclipul de mai jos.

Comentarii -

Sistemul SolarRaportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.

Comentarii -

FocCe face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?

Comentarii -

Plumbul din apaProbabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?

Comentarii -

Un procent important (undeva în jur de 10%) din populaţie are un sentiment de disconfort în spaţii închise. O parte din această populaţie are chiar atacuri de panică. Dar ce generează senzaţia de claustrofobie? Să fie vorba despre urmările unei traume din copilărie? Să fie vorba despre ADN? Să fie alte cauze? Vă invităm să urmăriţi ce spune ştiinţa despre claustrofobie...

Comentarii -

Creier uman. Viziune artistSuntem obişnuiţi cu faptul ca după ce depunem un efort mental intens să ne simţim obosiţi. Dar de ce? Ce provoacă senzaţia de oboseală, deşi nu depunem niciun efort fizic? Este creierul ca şi muşchii, în sensul că o suprasolicitare duce la oboseală? Dar este utilizarea creierului de aceeaşi natură ca cea a muşchilor? Cu certitudine că utilizarea muşchilor şi a creierului reprezintă lucruri complet diferite. Şi atunci?

Comentarii -

Stele. GalaxieVă invităm să urmăriţi cea de-a treia parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "În jurul lumii", continuăm cu exemple de aliniamente astronomice de pe 4 continente. Aflam detalii despre turnul din Jericho din Orient, alinierile marilor piramide de la Giza, Petra şi Newgrange. De asemenea, vorbim despre astronomia la celți, Teotihuacan și originea astronomică a calendarului mayaş si aztec.

Comentarii -

Stele. GalaxieVă invităm să urmăriţi cea de-a doua parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "Astronomia, un fenomen global", începem călătoria în jurul lumii, descoperind că unele construcţii megalitice nu sunt atât de vechi precum am crezut. Totodată vom descoperi o serie de aliniamente regăsite în mijlocul Oceanului Pacific şi în America de Sud.

Comentarii -

Stele. GalaxieVă invităm să urmăriţi prima parte a unui documentar realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA, intitulat "Pe urmele primilor astronomi". În primul episod vă veţi familiariza cu multiple aspecte privind rolul astronomiei în dezvoltarea societății umane. În esenţă, veţi afla despre cer și dezvoltarea civilizației, rolul echinocțiilor și al solstițiilor, primele calendare, răsăritul heliacal, astronomia ca și catalizator al agriculturii, un exemplu de aliniament astronomic, precum şi despre mediul ostil, ca promotor al astronomiei.

Comentarii -

Ce se întâmplă cu apa dintr-un pahar după o vreme? Se strică apa? Îşi schimbă proprietăţile? Îşi schimbă gustul? Ori indiferent cât am lăsa-o expusă, în condiţii de mediu normale, rămâne la fel, neschimbată? În videoclipul de mai jos, puteţi afla răspunsurile la întrebările de mai sus. Pentru cei curioşi, iată o parte din răspuns: da, apa îşi schimbă un pic proprietăţile, în urma contactului cu aerul absorbind dioxid de carbon şi, în foarte mică parte, transformându-se în acid carbonic.

Comentarii -

Deşi planeta pitică Pluto a fost obiectul dezbaterii ştiinţifice de mulţi ani, până recent instrumentele noastre ne puteau aduce puţine informaţii despre cum arată în realitatea îndepărtatul corp ceresc. Odată cu trecerea prin apropierea acesteia de către sonda spaţială New Horizons, brusc Pluto şi-a fixat în memoria noastră o imagine specifică (dominată, cred, de forma de inimă din partea de jos a imaginilor furnizate de NASA). Iată mai jos un videoclip cu imagini ale lui Pluto din anul 1930 (anul descoperirii planetei) până în 14 iulie 2015.

Comentarii -