Irationalul predictibil - Dan ArielyDan Ariely, profesor de psihologie şi economie comportamentală şi autor al cărţii cu un nume pe cât de paradoxal, pe atât de incitant - "Iraţionalul predictibil", face în cele ce urmează o fascinantă incursiune în lumea forţelor ascunse care ne influenţează deciziile.

Comentarii -

Cum suntem în plină primăvară, iar mulţi dintre noi revenim la anvelopele de sezon ori trebuie să achiziţionăm unele noi, întâmplarea a făcut ca în urma unor căutări pe internet să descoperim un foarte scurt film realizat de compania Michelin care prezintă procesele tehnologice de fabricare a anvelopelor. Filmul este subtitrat în limba română. Vă invităm să îl urmăriţi în continuare.

Comentarii -

Vantul solarSoarele, sursa principală de lumină şi căldură pentru planeta Pământ, are şi alte efecte asupra lumii noastre. Una din cauzele acestora este şi aşa-numitul "vânt solar". Aflaţi mai multe detalii despre natura acestui fenomen şi felul în care acesta influenţează viaţa pe Terra (video).

Comentarii -

Astrolabul, instrument relativ necunoscut lumii de azi, era un mecanism uzual în secolul al 13-lea. Am putea spune că a fost chiar primul calculator popular. Vorbim despre un dispozitiv care, în fapt, reprezenta un model al cerului. Tom Wujec, de la Autodesk, face în cele ce urmează o prezentare fascinantă a acestui adevărat "gadget" al Evului Mediu.



Tom Wujec prezintă astrolabul secolului al XIII-lea în cadrul unei conferinţe TED din 2009
Traducerea în limba română a fost realizată de Anca Astalus

Comentarii -

Matthieu Ricard - cel mai fericit om din lumeDespre fericire s-au exprimat mulţi dintre marii filozofi ai umanităţii. Probabil că pentru mulţi dintre noi dobândirea fericirii este un deziderat important. Este însă posibil să devenim fericiţi? Ce trebuie să facem pentru asta? Iată ce spune "cel mai fericit om din lume"...

Comentarii -

Anul trecut mass-media a informat că un virus teribil, primul virus care are ca ţintă infrastructura industrială, şi-a făcut apariţia, iar ţinta sa a fost centrala nucleară a Iranului din Natanz. Ralph Langner, cercetător german, răspunde la două întrebări fundamentale:

Comentarii -

Stele verziCând privim cerul nopţii, la început pare că toate stelele au o nuanţă apropiată de alb, dar o privire mai atentă ne dezvăluie că unele prezintă şi nuanţe de albastru, galben ori chiar portocaliu. De ce oare nu există şi stele care să emită lumină verde ori stele purpurii? (material video inclus)

Comentarii -

Soarele in faza de giganta rosieSoarele are o vârstă de 5 miliarde de ani şi se estimează că va continua să încălzească Terra pentru alte 5. Ce se va întâmpla însă după aceea? Care vor fi următoarele faze din viaţa stelei noastre? Cum va influenţa evoluţia Soarelui Pământul şi formele de viaţă care îl populează?

Comentarii -

Apus de soareVă invităm să urmăriţi în cadrul clipului video următor o explicaţie prezentată de către Dr. Carolyn Brinkworth, de la Centrul Ştiinţific Spitzer, pe tema coloritului cerului pe timpul zilei şi la asfinţit. Veţi afla de ce ziua cerul este albastru, iar la asfinţit roşiatic.

Comentarii -

Iată mai jos o animaţie care prezintă evoluţia în timp a construcţiei Staţiei Spaţiale Internaţionale. Animaţia a fost publicată pe site-ul USAToday la 19 noiembrie 2008, dată la care se împlineau 10 ani de la plasarea pe orbită a primului modul al staţiei spaţiale, la aproape 200 de mile deasupra Pământului.

 

 

Clic aici pentru a vedea animaţia la dimensiunea normală, pe site-ul USAToday!

Comentarii -

Talk-show-ul "Punctul de întâlnire", găzduit de Radu Tudor în fiecare duminică la Antena 3, la orele 19:10, abordează de obicei subiecte politice, care nu au nimic în comun cu ştiinţa şi tehnologia. De ce facem totuşi referire aici la această emisiune? Pentru că în seara duminicii de 13 martie 2011 realizatorul a făcut o excepţie, sub imboldul evenimentelor recente din Japonia, dar şi al ştirilor alarmiste legate de apropierea Lunii de Pământ la 19 martie (participaţi aici la discuţia de pe forumul Scientia pe această temă).

 

Oreste Teodorescu

Comentarii -

De la data apariţiei, începutul anului 2009, Scientia a crescut încet, dar sigur, ajungând la 175.000 de vizitatori unici în noiembrie 2012. Acest fapt arată că eforturile noastre de a oferi informaţii  ştiinţifice de valoare în spaţiul virtual nu a rămas fără ecou. Odată cu creşterea numărului de vizitatori, proiectele de dezvoltare a site-ului sunt mai ambiţioase ca niciodată.

Donează!

* Am organizat până acum cinci concursuri cu premii.

* Am iniţiat un proiect ambiţios de traducere în limba română a enciclopediei CIA - The World Factbook.

* La propunerea fondatorului său, Adrian Buzatu, de câteva luni am preluat forumul ŞtiinţaAzi, devenind forumul Scientia.

* Secţiunea Q&A s-a consolidat ca o bază de date cu întrebări şi răspunsuri interesante, aglutinând o comunitate valoroasă.

* În ianuarie 2013 am iniţiat un nou proiect, care adaugă o nouă dimensiune site-ului, denumit Academia Scientia, axat pe oferirea de informaţii în formă video.

Comentarii -

Tendinţa omenească spre comunicare cu alţii (chiar necunoscuţi) şi de expunere a preferinţelor în spaţiul virtual a asigurat succesul marilor platforme de socializare ca Facebook.

O nouă formă de socializare este emergentă: afişarea automată a locurilor vizitate pe Internet în reţeaua de prieteni, în timp real. Ce înseamnă asta? Că odată ce v-aţi creat un cont pe unul dintre site-urile: Dscover.me, Sitesimon.com ori Voyurl.com, orice activitate aferentă navigării pe Internet este afişată în reţeaua d-voastră de prieteni. După cum afirmă fondatorul Dscover.me, Paul Jones, ideea de plecare pentru realizarea unui asemenea site a fost "Ce ar fi dacă am arăta unul altuia ceea ce citim, urmărim pe Net ori cumpărăm?".

 

Cum uneori nu vrem să ştie toată lumea la ce ne uităm :), site-urile amintite oferă posibilitatea dezactivării opţiunii de urmărire a activităţii online. De asemenea, sunt luate unele măsuri de protejare a unor activităţi eminamente private, ca tranzacţiile bancare, dar probabil că protecţia sigură poate fi asigurată doar prin... nefolosirea acestor site-uri.

Comentarii -

În cadrul unei conferinţe TED, chirurgul Anthony Atala arată care este nivelul tehnologiei în ceea ce priveşte crearea de organe prin intermediul imprimantei 3D, care foloseşte celule vii pentru a produce organul "comandat". În cadrul expunerii veţi putea vedea maşinăria la lucru, iar către final veţi putea privi chiar rinichiul creat în mod artificial. Este de menţionat că rinichiul artificial este în perioada de teste şi că nu poate fi cumpărat încă.

În schimb - şi veţi putea observa acest aspect în videoclip - tehnologia permite crearea unei vezici urinare care să poată fi folosită de om. Pe scenă va urca Luke Massella, care foloseşte o vezică artificială de 10 ani.

Din păcate, la data scrierii articolului nu există traducere în limba română. Dar şi pentru necunoscătorii de limbă engleză, imaginile din videoclip sunt de cele mai multe ori sugestive.

 

 

Comentarii -

În cadrul unei conferinţe TED, Patricia Kuhl vorbeşte despre descoperirile recente privind modul în care bebeluşii învaţă o limbă -- prin ascultarea oamenilor din jurul lor şi prin crearea de ”statistici” despre sunetele pe care trebuie să le ştie. Experimente elocvente de laborator şi scanări ale creierului arată cum bebeluşii de 6 luni folosesc metode sofisticate pentru a înţelege lumea în care trăiesc.

Videoclipul are subtitrare în limba română.

 

 

Comentarii -

Ce se întâmplă cu organismul uman la adâncimi mari sub apă? Care sunt limitele sale naturale? Cum a depăşit omul aceste limite? La aceste întrebări răspunde Cătălina Oana Curceanu în ultimul articol publicat în Evenimentul Zilei. Iată câteva idei:

Problema unui scufundător este presiunea. La 30 de metri adâncime, presiunea de circa 4 bari, care afectează volumul gazului din plămâni, afectează sinusul şi timpanele şi, în cazul în care există vreo carie dentară, dintele poate... imploda.

 

Imagine subacvatică

Imagine subacvatică
credit: sugarock99.deviantart.com

 

Comentarii -

Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).

 

Învăţând

Tânără, probabil învăţându-l pe  pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com

 

Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare  o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.

Iată şi testul promis...

Comentarii -

Astăzi a avut loc dezastrul din Japonia, care a fost lovită de forţa înfiorătoare a unui tsunami. Tsunami a fost generat de un cutremur cu magnitudinea de 8,9 care a survenit în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, cel mai puternic seism din ultimii 140 de ani. Nu o să oferim detalii privind pagubele create ori numărul morţilor. Pentru aceasta sunt agenţiile de ştiri. În schimb, pentru cei care nu sunt lămuriţi, vrem să ilustrăm, cu ajutorul unor materiale disponibile pe Internet ce este acela un tsunami şi cum funcţionează.

Comentarii -

Site-ul ESA (European Space Agency - Agenţia Spaţială Europeană) are de acum, la fel ca şi în cazul celorlaţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romana. Cititorii din România vor putea să urmărească de acum în propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.

 

Comentarii -

Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.

În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.

Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.

 

 

Comentarii -

Astrobiologul NASA Richard B. Hoover  a făcut public faptul că ar fi găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1.

Cercetătorul amintit afirmă că, în urma analizei la microscopul electronic a unor bucăţi din meteoriţi clasa Cl1, care nu sunt mai mulţi de 10 pe Terra, a descoperit forme de viaţă, bacterii fosilizate.

Dacă această descoperire, faţă de care mulţi oameni de ştiinţă şi-au manifestat rezerve, se va dovedi reală, ar reprezenta un sprijin foarte important pentru teoria conform căreia viaţa pe Pământ are origine extraterestră.

 

Panspermia

Credit: parasky.deviantart.com/
Disponibil sub licenţa CC

 

Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, actualmente lucrând în Italia la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, a scris recent un articol pe acest subiect în Evenimentul Zilei, pe care-l puteţi citi integral aici, articol care reprezintă şi sursa informaţiilor prezentate mai sus.

Comentarii -

Compania Lenovo a dezvăluit recent ultimele sale laptopuri ThinkPad din seria T, despre care afirmă că sunt caracterizate printr-o viaţă a bateriei foarte lungă. Denumirile celor trei produse sunt Lenovo ThinkPad T420s, T420 and T520, care folosesc procesoare Intel Core i3, i5 şi i7.

Display-ul are două dimensiuni, de 14-inch (1366 x 768 or 1600 x 900) ori 15.6-inch (1366 x 768 or 1600 x 900 or 1920 x 1080). De asemenea, computerul este echipat cu USB 2.0, eSATA, precum şi, optţional, WiMAX, EVDO ori HSPA.

T420 Lenovo

 

Comentarii -

În acest material video puteţi urmări o explicaţie pe tema bosonului Higgs, o particulă elementară - deocamdată ipotetică - dar care, dacă s-ar dovedi reală, ar asigura mecanismul prin care particulele îşi obţin masa, iar dacă se va dovedi doar un construct fără corespondent în realitatea fizică, va duce la  necesitatea reconsiderării legităţilor pe baza cărora explicăm în prezent universul la scară microscopică.


O explicaţie video de Adrian Buzatu

Comentarii -

Pentru cei care nu au observat micul buton albastru din panoul de elemente din partea dreaptă a site-ului nostru, îi anunţăm pe această cale că ieri am deschis FORUMUL SCIENTIA. Îl puteţi accesa la adresa forum.scientia.ro, ori executând clic pe butonul de mai jos:

Forumul Scientia

Cum a apărut acest forum? După cum veţi putea observa, forumul nu este unul nou, ci dimpotrivă, unul extrem de bine populat şi cu informaţii bine documentate şi  de mare valoare. Cum nu se putea naşte populat cu aşa multă informaţie, există şi o explicaţie: forumul ŞtiinţaAzi a devenit forumul Scientia. Această absorbţie a forumului ŞtiinţaAzi s-a făcut la propunerea lui Adrian Buzatu, deţinătorul site-ului ŞtiinţaAzi.

Comentarii -

În curând Google va implementa o schimbare majoră în politica sa de ierarhizare a site-urilor în lista de rezultate a motorului de căutare cu acelaşi nume: va penaliza site-urile considerate "ferme de conţinut", adică acele site-uri care sunt construite prin adăugarea de conţinut de pe alte site-uri. Şi pe Internetul românesc sunt deja sute de site-uri de acest fel, construite prin furtul conţinutului de pe alte site-uri.

 

Google

 

Schimbarea va afecta aproximativ 12% dintre interogări pentru Statele Unite. Este de presupus că şi pentru România procentul va fi cel puţin la fel de mare.

Comentarii -

În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.

De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.

 

Astrosufer

 

Ce este astroturfingul?

Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.

Comentarii -

Luna

Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.

Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze  culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are  lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.

Comentarii -

Soare

 

În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb

Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.

De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.

Comentarii -

CuriozităţiŞtiaţi că putem detecta cinci gusturi de bază? Patru sunt foarte familiare: gustul dulce, acru, amar şi sărat. Al cincilea e mai familiar în Asia şi mai puţin în Vest, se numeşte Umami şi e gustul glutamatului monosodic. Despre multe alte curiozităţi, în continuare.

Comentarii -

Autocontrolul ne opreşte de la a mânca o cutie de ciocolată pe zi, de la a bea 1 litru de vin şi de la a cheltui toţi banii în prima zi de salariu. Pe unii cel puţin... Conform unui studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, autocontrolul face diferenţa între o slujbă bună şi puşcărie.

Ceilalţi factori determinanţi ai succesului în viaţă sunt: coeficientul de inteligentă (IQ-ul) şi statusul social. Dar aceşti doi factori sunt dificil, dacă nu imposibil, de influenţat. Unde se poate lucra este tocmai autocontrolul. Copiii cu un slab autocontrol sunt de trei ori mai susceptibili de a avea cazier decât ceilalţi.

 

 

Comentarii -