Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?


Dacă până acum 10-15 ani se credea că planetele sunt rare în univers şi doar puţine stele ar avea, precum Soarele, planete care orbitează în jurul lor, la ora actuală s-a ajuns la concluzia contrară: planetele sunt foarte răspândite în Univers şi, în medie, este probabil ca fiecare stea să aibă (cel puţin) o planetă în jur. Au fost observate inclusiv sisteme solare îndepărtate, precum Trappist-1, care are şapte planete ce orbitează în jurul stelei centrale. A fost confirmată existenţa a mai bine de 3.500 de planete – toate relativ aproape de noi, întrucât metodele actuale nu ne permit descoperirea planetelor îndepărtate. Este deci foarte posibil ca doar în galaxia noastră să existe sute de miliarde de planete. Această descoperire, pe de o parte ne face să ne întrebăm câte din aceste planete ar putea fi locuite de fiinţe mai mult sau mai puţin asemănătoare cu noi. Pe de altă parte însă, nu puţini sunt cei care visează ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să fim capabili să vizităm aceste planete – adevărate misiuni interstelare pe care le vedem doar în filme deocamdată.

Având această idee în minte, un grup de cercetători de la Universitatea din Zagreb a încercat să răspundă la întrebarea: pe câte din aceste planete am putea supravieţui forţei gravitaţionale? Ţinând cont că  fiecare plantă are o forţă proprie de gravitaţie, care depinde de masa şi densitatea acesteia, este foarte posibil ca pe o planetă mai mare şi cel puţin la fel de densă ca Pământul să avem probleme de adaptare şi chiar de supravieţuire.

Cercetătorii din Zagreb au publicat un articol în arXiv (Effects of exoplanetary gravity on human locomotor ability) în care au calculat limita forţei gravitaţionale pe care am putea să o suportăm. Pentru aceasta au pornit de la un calcul al rezistenţei scheletului uman la forţe de diverse tipuri: statice şi dinamice. Au ajuns la concluzia că, în principiu, o persoană ar putea suporta o atracţie gravitaţională de circa 90 de ori mai mare decât cea de pe Pământ, însă doar dacă persoana stă pe loc. De îndată ce încearcă să păşească sau să fugă, lucrurile se schimbă, întrucât oasele sunt supuse unor tensiuni şi eforturi care fac ca rezistenţa să scad cu un factor de 10. Aceasta ar însemna că, cel puţin în principiu, am putea să mergem şi chiar să alergăm pe o planetă cu gravitaţia de circa 9 ori mai mare decât pe Terra, înainte că oasele noastre să cedeze efortului.

Totuşi, muşchii noştri nu sunt pregătiţi să suporte un asemenea efort. De exemplu puternicul islandez Hafþór Júlíus Björnsson, Gregor "The Mountain" Clegane din serialul  Game of Thrones, care este unul dintre cei mai puternici oameni din lume, a reuşit să facă cinci paşi cu o greutate de aproape 650 de kg în spate. Hafþór Júlíus Björnsson are circa 180 de kg în greutate şi o înălţime de mai bine de 2 metri. Cărând în spate 650 kg este ca şi cu ar fi păşit pe o planetă cu o atracţie gravitaţională de circa 4,6 ori mai intensă decât cea terestră. Nu toţi suntem însă la fel de puternici – noi, ceilalţi, probabil am reuşi – după un antrenament specific – să rezistăm într-un câmp gravitaţional de circa trei ori mai intens, înainte să ne prăbuşim.

Poliak, unul dintre autorii articolului, susţine că ştiind care este deci rezistenţa noastră faţă de forţă gravitaţională, planetele spre care ne-am putea îndrepta sunt o mică parte din cele descoperite. Dintre cele 3.605 planete confirmate, doar pentru 594 se cunosc dimensiunile şi masa – dintre acestea 422 au un câmp gravitaţional mai mic de 3,5 ori decât cel terestru. Pe acestea am putea păşi (după un eventual antrenament intens).


Cu deosebită plăcere vă anunţăm că Președintele Klaus Iohannis a conferit doamnei Cătălina Oana Curceanu, fizician - „Laboratori Nazionali di Frascati dell’Istituto Nazionale di Fisica Nucleare” - Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H – „Cercetarea ştiinţifică”, pentru contribuția importantă avută în domeniul ştiinţelor exacte, impunându-se, prin dăruire şi profesionalism, în elita cercetării internaţionale de profil. Scientia.ro