InSight, o nouă sondă spaţială construită de NASA, va „amartiza” pe Planeta Roşie în noiembrie 2018. Pentru prima dată va măsura cutremurele de pe Marte şi va efectua un studiu al subsolului acestei fascinante planete.


Marte este a patra planetă de la Soare a sistemului solar, situată, în medie, la o distanţă de circa 225 de milioane de kilometri faţă de noi. Asemănătoare Terrei, planeta Marte are un diametru de aproximativ 6.800 de kilometri, mai mic deci decât cel al Pământului, şi este însoţită de doi sateliţi, Phobos şi Deimos.

În ciuda studiilor suprafeţei marţiene efectuate cu ajutorul diverselor sonde spaţiale trimise acolo, multe mistere au rămas încă neelucidate: există viaţă pe Marte? Care este structura internă a planetei, există gheaţă sub solul planetei? Cât de intense şi cât de des se produc cutremure pe Marte?

Pentru a studia aceste probleme NASA a construit şi trimis pe Marte o nouă sondă care are la bord mai multe instrumente revoluţionare. Nouă sonda se numeşte InSight şi a fost lansată de la baza Vendenberg din California pe 5 mai 2018. Urmează să ajungă pe Marte pe 26 noiembrie 2018 şi să „amerizeze” la nord de Ecuator, în regiunea denumită Elysium Planitia – de origine vulcanică, cu o extindere de trei mii de kilometri. În această regiune se situează şi vulcanul cu acelaşi nume care are o înălţime de circa 11 kilometri – fiind deci mai înalt decât Everest, cel mai înalt munte de pe Pământ.

InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) are obiectivul de a studia interiorul planetei până la o adâncime de 5 metri şi de a măsura cutremurele care se produc acolo.

La bordul acestei sonde se afla mai multe instrumente sofisticate pentru realizarea măsurătorilor propuse, care folosesc tehnologii moderne. Astfel, pentru măsurarea cutremurelor, Philippe Lognonné, de la agenţia spaţială franceză CNES a propus şi realizat seismograful Seis, primul seismograf care va ajunge pe Marte. Are o sensibilitate extremă, fiind capabil să măsoare cutremurele ce se petrec în urma căderii unui meteorit pe Marte până la o distanţă de 150 km faţă de aparat. Ba mai mult, cu ajutorul lui Seis se vor putea inclusiv măsura efectele de maree induse de cei doi sateliţi naturali ai lui Marte, Phobos şi Deimos. Până în prezent cutremurele pe Marte nu au fost măsurate – s-a estimat însă că în fiecare an se produc cel puţin 50 de cutremure cu magnitudinea mai mare de 3,8 grade pe scara Richter.

Un alt instrument care va ajunge pe Marte,  HP3, va studia interiorul planetei. Prevăzut cu un braţ robotizat, un fel de ciocan pneumatic lung 40 de cm şi cu o lărgime de 27 cm, va penetra în solul marţian până la o adâncime de 5 metri. La fiecare 50 de centimetri HP3 se va opri şi va măsura o serie de parametri, printre care temperatura. În total măsurătorile efectuate de HP3 vor dura doi ani şi vor contribui la înţelegerea structurii subsolului planetei. Se bănuieşte că în interiorul lui Marte ar exista un nucleu de fier parţial topit; se generează căldură prin dezintegrarea radioizotopilor radioactivi. Măsurarea căldurii cu ajutorul lui HP3 va ajuta la înţelegerea proceselor din interiorul planetei şi a geologiei acesteia. Misiunea MarsExpress, o sondă europeană, a ajuns la concluzia că imediat sub suprafaţa planetei ar exista gheaţa; însă nu s-a reuşit studierea acesteia. HP3 ar putea să dezvăluie misterul existenţei gheţii pe Marte, de care depinde inclusiv eventuala prezenţă a vieţii pe planetă, în prezent sau într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Un alt instrument la bordul lui InSight este Leonardo, care va vâna asteroizi, adică va confrunta măsurătorile cu o hartă în care sunt incluşi mai bine de trei mii de asteroizi.
Nu ne rămâne acum decât să aşteptăm luna noiembrie şi „amerizarea” lui InSight pe planeta Roşie. Promite a da startul unei noi aventuri, cu noi descoperiri ştiinţifice privind a patra planetă de la Soare.