O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar  fi fost lăsate acum circa 5,7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoşi îndepărtaţi care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei şi evoluţiei speciei noastre.

Cineva ar fi păşit pe o plajă în Creta acum circa 5,7 milioane de ani! La auzul acestei afirmaţii întreaga comunitate ştiinţifică ar fi râs, susţinând că aşa ceva este imposibil, întrucât într-o perioadă aşa îndepărtată nu existau încă strămoşi care să-şi fi lăsat amprentele, amprente asemănătoare cu cele ale omului modern, niciunde în lume şi cu atât mai puţin în Europa.

Totuşi, profesorul polonez Gerard D. Gierlinski, împreună cu colegul Grzegorz Niedzwiedzki, au publicat recent un articol în revista Proceedings of the Geologists' Association în care relatează despre descoperirea unor urme în apropierea localităţii Trachilos, în regiunea occidentală a Cretei. Aceste urme sunt deosebit de asemănătoare cu cele ale omului modern, având amprenta a cinci degete şi a călcâiului unui picior. Nici tipologia şi nici perioada în care ar fi fost lăsate aceste urme nu sunt însă conforme cu ceea ce se cunoaşte despre apariţia şi evoluţia speciei noastre.

Urmele lăsate acum circa 4,4 milioane de ani de către l'Ardipithecus ramidus, găsite în Etiopia, aparţinând unor primi hominizi, sunt asemănătoare cu ale maimuţelor şi nicidecum cu ale noastre. Cum este posibil ca urmele găsite în Creta, care ar aparţine unor creaturi care ar fi trăit cu 1,3 milioane de ani înainte de hominizii din Etiopia, să fie atunci aşa de asemănătoare cu ale noastre?

Ba mai mult, se crede că specia noastră a luat naştere şi s-a dezvoltat în Africa şi că nu ar fi ieşit din acest continent până cel puţin acum 1,8 milioane de ani. Nu existau urme în exteriorul Africii, atât de îndepărtate în timp, până acum. Urmele cele mai vechi până în prezent fuseseră descoperite în Tanzania, fiind lăsate acum 3,7 milioane de ani da Australopiteci.

Cum au datat cercetătorii urmele găsite în Creta? Cu ajutorul algelor. Practic, acum 5,7 milioane de ani Creta era unită cu continentul European. Resturile de alge descoperite sub urme şi deasupra acestora au permis cercetătorilor datarea acestora cu, se consideră, o bună aproximaţie.

Exemplarele care ar fi lăsat urmă ar fi trăit deci în perioada crizei mesiniane, care a avut loc între 6 şi 5,4 milioane de ani în urmă, şi în care Strâmtoarea Gibraltar s-a închis, iar Marea Mediterană, fiind izolată de Oceanul Atlantic, s-a evaporat. În locul acestei mari s-a format un bazin uscat, cu adâncimi de pană la 3,2 - 4,9 km sub nivelul oceanului. Fenomenul s-a petrecut datorită faptului că Marea Mediterană are o rată de evaporare ridicată şi depinde de apele Oceanului Atlanticului pentru a-i furniza deficitul de apă pierdută prin evaporare.

Această descoperire este cu adevărat incredibilă. În plus vine imediat după o altă descoperire: un grup de cercetători care a descoperit fragmente de mandibulă în Grecia şi Bulgaria susţine cum că acestea aparţin unor strămoşi îndepărtaţi care ar fi trăit acum 7,2 milioane de ani.

Dacă vor fi confirmate aceste rezultate vor pune în discuţie ceea ce se credea până acum despre apariţia şi evoluţia speciei noastre. Este oare posibil să fi existat două linii evolutive, cea africană şi cea legată de descoperirile efectuate în Europa? Sau este vorba despre erori de interpretare a urmelor descoperite care ar fi de fapt mult mai recente decât cred cercetătorii?

Cercetările continuă şi desigur în următorii ani vom avea mai multe date şi informaţii legate de aceste fascinante rezultate, care vor putea confirma sau nu datarea urmelor din Creta că aparţinând unei perioade de acum circa 5,7 milioane de ani.

Credit imagine: Andrzej Boczarowski