Călătoriile în timp nu sunt posibile deocamdată... Totuşi, din punct de vedere teoretic, bazându-ne pe teoria relativităţii generale, o călătorie în viitor ar fi posibilă. Altfel stau lucrurile când este vorba despre călătorii în trecut. Un studiu recent arată cum, cel puţin din punct de vedere matematic, o astfel de călătorie ar fi posibilă, pe o traiectorie circulară în variabila timp.

Cine nu-şi aminteşte filmul Back to the Future, unde cei doi simpatici protagonişti călătoreau în trecut, rezultatul fiind o serie de aventuri şi păţanii amuzante? Dar sunt posibile călătoriile în timp? Nimeni nu a călătorit nici în viitor, nici în trecut, totuşi, modalitatea de a călători în viitor este destul de clară, în timp ce cea care ne-ar duce spre trecut extrem de misterioasă şi ambiguă.

Spre viitor am putea călători cu ajutorul unei astronave care ne-ar accelera spre viteze apropiate de cea a luminii, după care ne-ar readuce, trecând prin acceleraţii pozitive şi negative, înapoi pe Terra. Această situaţie este bine exemplificată de aşa-numitul „paradox al gemenilor” în cadrul căruia doi gemeni se despart: unul efectuează o călătorie în Univers la bordul unei astronave, în timp ce celălalt rămâne acasă. În cadrul teoriei relativităţii restrânse (cea valabilă doar pentru mişcări uniforme) rezultă că fiecare dintre cei doi gemeni crede că celălalt este mai tânăr în momentul reîntâlnirii. În realitate, geamănul care efectuează călătoria este supus acceleraţiilor, ceea ce duce la necesitatea aplicării teoriei relativităţii generale, rezultatul fiind ca geamănul care a călătorit este mai tânăr decât cel rămas acasă. În funcţie de acceleraţia avută şi durata acesteia, diferenţa poate fi mai mică sau mai mare. În cazuri extreme se poate ajunge la sute sau chiar mii de ani diferenţă între timpul trecut pe astronavă şi cel pe Pământ. O atracţie gravitaţională extremă, cea a găurilor negre, face ca cei care s-ar afla în apropierea orizontului evenimentelor, să fie văzuţi de către cei din exterior ca şi cum timpul pentru aceştia ar trece cu extremă încetineală. Acest efect apare în filmul Interstellar, unde cei care ajung pe o planeta din apropierea unei găuri negre se grăbesc, întrucât o oră pe această planetă reprezintă 7 ani pentru cei rămaşi acasă.

Putem însă călători în trecut? Nu există un răspuns univoc la această întrebare. Totuşi, cel puţin din punct de vedere teoretic, problema este tratată în mod cât se poate de serios. Un studiu recent al cercetătorilor David Tsang (University of Maryland) şi Ben Tippett (University of British Columbia, Canada), publicat în revista Classical and Quantum Gravity, arată cum, cel puţin din punct de vedere matematic, o călătorie înapoi în timp ar fi posibilă. Cei doi cercetători au folosit teoria relativităţii generale a lui Einstein pentru a construi modelul matematic denumit TARDIS (Transversable Acausal Retrograde Domain in Space-time), pentru a genera o deformare a timpului de gen circular. Ba mai mult, au propus o maşină a timpului care i-ar duce pe călători atât înainte în timp, cât şi înapoi.

Dacă s-ar reuşi curbarea spaţio-temporală într-o traiectorie (în patru dimensiuni) circulară, cei care ar călători în această traiectorie ar merge înapoi în timp.

O maşină a timpului precum aceasta ar avea caracteristici extrem de interesante. Cei rămaşi în afara maşinii i-ar vedea pe cei dinăuntru în două versiuni mergând atât înainte, cât şi înapoi în timp. Cei din maşina timpului i-ar vedea pe cei din exterior evoluând periodic înainte şi înapoi în timp. De exemplu i-ar putea vedea cum în loc să spargă un ou să pregătească o omletă oul din omletă ar sări înapoi în coajă şi ar redeveni un ou întreg. I-ar vedea întinerind pe cei din afara cutiei timpului.

La ora actuală însă nu avem nici cea ai vagă idee legată de materialele care ar permite construirea acestei maşini a timpului. În special cum să generăm gravitaţia care ar duce la curbarea într-o traiectorie circulară a timpului.

Studiul spaţiului şi al timpului este fascinant şi problematic, susţin cei doi cercetători care au propus acest mecanism. Noua metodă ar putea deveni poate realitate într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.