Mai multe agenţii spaţiale pregătesc călătorii spre Planeta Roşie cu echipaj uman. Flora intestinală (microbiomul) într-o asemenea călătorie lungă şi periculoasă poate suferi diverse modificări; acestea au fost studiate într-o simulare care a durat mai bine de 500 de zile în cadrul proiectului Mars500.

De ani de zile se plănuieşte o călătorie spre Marte – Planeta Roşie. În ciuda faptului că în anii ’80 se credea că în 2000 vom păşi pe solul acestei planete, până în prezent nimeni nu s-a aventurat în această călătorie riscantă. Cu actualele tehnologii o călătorie spre Marte durează luni de zile şi, pe lângă riscurile tehnice inerente ale unui drum atât de îndelungat, alte pericole îi pasc pe curajoşii astronauţi. Printre acestea la loc de cinste sunt radiaţiile cosmice – adică particulele care vin din Univers din procesele care au loc în stele şi care, interacţionând cu atomii organismului, pot duce la afecţiuni grave, mai ales atunci când afectează ADN-ul.

Pe Pământ suntem protejaţi de aceste radiaţii de către atmosfera terestră, care absoarbe mare parte din razele cosmice şi de către câmpul magnetic terestru, care, la rândul lui, deviază parte din fluxul de particule. Într-o călătorie spre Marte astronauţii vor trebui să poarte costume speciale, care să absoarbă cât mai mult din razele cosmice.

Dacă radiaţia cosmică este un pericol bine-cunoscut, nu acelaşi lucru se poate spune despre posibilele transformări care au loc în organismul astronauţilor din cauza regimului alimentar şi al stresului generat de această aventură.

Un studiu recent a studiat modificările florei intestinale (microbiomului), adică ale bacteriilor care se găsesc în intestin, în cadrul proiectului Mars500. Mars500 este cea mai importantă simulare a unei călătorii spre Marte, efectuată într-un laborator din Moscova, şi în cadrul căreia şase astronauţi (trei ruşi, doi europeni şi un chinez) au stat închişi într-un mediu care simula o navă în drum spre Marte, dar şi o ieşire pe planeta Roşie, pe o durată de 520 de zile, în anii 2010-2011 (de pe 3 iunie 2010 până pe 4 noiembrie 2011).

“Astronauţii” care au participat la Mars500 au rămas închişi într-un modul cilindric, care nu avea nicio fereastră, iar comunicarea cu exteriorul se făcea cu ajutorul microfoanelor care se comportau la fel ca în spaţiu (adică aveau o întârziere în primirea răspunsului care corespundea cu distanţa echivalentă faţă de Pământ).

Pe durata proiectului Mars500, dar şi într-o perioadă de şase luni după terminarea proiectului, au fost efectuate analize ale materiei fecale a astronauţilor, pentru studiul modificărilor care au loc în flora intestinală, ţinând cont de faptul că astronauţii consumau în special alimente conservate.

Dacă la început flora intestinală era specifică, fiecare dintre cei şase participanţi la experiment având propriul amestec de bacterii, s-a constatat că pe măsură ce trecea timpul această floră devenea din ce în ce mai asemănătoare, concluzia fiind că atunci când persoanele trăiesc în medii închise flora intestinală evoluează şi ajunge să fie limitată, ceea ce duce la asemănarea pomenită. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent în revistă Microbiome.

Schimbările care au avut loc în flora intestinală a “astronauţilor” au dus la modificări ale nivelului acizilor graşi care reglează comportamentul intestinului. Aceste modificări pot avea efecte negative asupra întregului organism, care sunt încă studiate.

Concluzia studiului efectuat este că într-o călătorie spre Marte astronauţii trebuie să aibă un regim alimentar care să permită menţinerea unei flore intestinale cât mai variate, de aceasta depinzând sănătatea fizică, dar şi psihică a călătorilor.

În prezent există mai multe proiecte ale diverselor agenţii spaţiale, precum NASA şi SpaceX, care doresc să ajungă pe Marte cu echipaj uman în următorii ani. Călătoria de pe Pământ spre Marte ar putea dura circa 8 luni de zile, o perioadă lungă, iar efectele asupra organismului sunt încă studiate – atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic.