Anul în care o persoană s-a născut - aşadar tulpinile de virus la care a fost expus în copilărie - influenţează în mod major reacţia ulterioară la infecţia cu virusul gripei, cu tulpini din aceeaşi familiei ori din familii diferite.

Un studiu recent publicat în revista „Science” arată cum anul în care ne-am născut poate să determine tipul gripei de care ne putem îmbolnăvi. Anul de „graniţă” este 1968.

A început deja iarna şi odată cu aceasta şi diversele tipuri de gripă de care ne putem îmbolnăvi. Mulţi dintre noi se vaccinează împotriva gripei: vaccinul este însă eficient doar dacă a fost pregătit pentru gripa specifică sezonului. În fiecare an există deci o gripă anume, mai mult sau mai puţin gravă, care se manifestă prin simptomele pe care le cunoaştem cu toţii. În fiecare an, în funcţie de tipul de gripă, se îmbolnăvesc între 5 şi 20% de persoane în SUA. Procentaje asemănătoare se înregistrează şi în mare parte a ţărilor din Europa.

Un studiu recent efectuat de o echipă de cercetători de la University of  Caifornia,  Los Angeles şi de la University of Arizona cu privire la două variante ale gripei de tip A (gripă aviară) şi anume H5N1 şi H7N9 a dus la concluzia că anul în care ne-am născut poate determina gripa de care ne îmbolnăvim.

Studiul a fost efectuat asupra a 1.400 de persoane care s-au îmbolnăvit de gripă, 700 cu varianta H5N1 şi ceilalţi 700 cu cealaltă variantă. Acest fel de gripă se transmite de obicei de la animale (păsări în acest caz) la oameni şi în proporţie mult mai mică de la om la om.

Cele două forme ale virusului afectau în mod diferit persoanele în funcţie de vârsta acestora: cei tineri se îmbolnăveau mai mult de H5N1, în timp ce persoanele în vârstă erau mai sensibile la H7N9. Ca şi cum ar exista un fel de „imunitate” la un anumit virus, dar nu la alţii.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că într-adevăr suntem imuni faţă de anumiţi viruşi şi că această imunitate îşi are originea în copilăria fiecăruia dintre noi. Dacă în copilărie ajungem în contact cu un anumit tip de virus se generează o imunitate care ne protejează pe tot restul vieţii. Acest lucru este datorat faptului că în momentul contactului cu virusul organismul generează anticorpi specifici.

Rezultă că perioada în care ne-am născut determină generarea de anticorpi specifici, întrucât în ani diverşi apar viruşi cu caracteristici specifice.

Cercetătorii au ajuns la concluzia în urma studiului efectuat că cei născuţi înainte de 1968 sunt oarecum imuni faţă de virusul H5N1, în timp ce cei născuţi după acest an nu au imunitate faţă de virusul H7N9.

Această teorie care a fost publicată într-un articol recent în revista Science ar explica şi numărul foarte mare de persoane tinere care au murit în urma teribilei epidemii de gripă apărute în 1918. A fost numită gripa spaniolă şi se pare că este înrudită cu gripă aviară din zilele noastre. Gripa spaniolă s-a răspândit  în multe ţări o dată cu întoarcerea soldaţilor de pe front. A afectat în special tinerii şi a avut o rată de  mortalitate foarte mare, ajungând să ucidă  între 50 și 100 milioane de persoane în întreaga lume în anii 1918-1919. Se presupune că această gripă ar fi fost una dintre cele mai letale din istoria omenirii.  Faptul că majoritatea victimelor au fost persoane tinere şi relativ sănătoase, afectând mai puţin  copiii sau persoanele în vârstă, ar putea fi explicat pin nouă teorie conform căreia doar o anumită parte din populaţie, în funcţie de anul naşterii, era vulnerabilă în faţa virusului respectiv.

Din acest studiu putem învăţa şi pentru viitor, întrucât gripe teribile precum cea din 1918 ar putea să revină şi ar fi mai bine să ne găsească pregătiţi: pe cât posibil imunizaţi faţă de efectele devastatoare.

Credit imagine: wikipedia.org