Steaua cea mai apropiată de noi, Alfa Centauri, se găseşte la o distanţă de circa 4,37 ani-lumină. O distanţă pe care am parcurge-o, folosind tehnologiile actuale, în zeci de mii de ani. Un nou proiect finanţat de un miliardar rus are ambiţiosul obiectiv de a studia o nouă tehnologie bazată pe folosirea unui laser extrem de intens care ar putea realiza această călătorie în doar 20 de ani.


Tehnologiile actuale pentru a călători în spaţiu ne permit să explorăm sistemul solar, însă cu greu ne putem imagina explorarea altor lumi.  Am ajuns pe Lună, au fost fotografiate planetele din cadrul sistemului solar şi sateliţii acestora, însă dacă vrem să studiem ce se întâmplă mai departe ne putem baza doar pe studii efectuate cu telescoape poziţionate pe Pământ şi în spaţiu.

Totuşi, împinşi de ambiţia şi dorinţa de a efectua călătorii îndepărtate, spre stele şi planete necunoscute, se caută noi soluţii şi noi tehnologii care să ne permită să călătorim prin spaţiu cu viteze mult mai mari decât cele actuale.

Cu vitezele pe care suntem capabili să le realizăm în momentul de faţă călătoria până la steaua cea mai apropiată, Alfa Centauri, ar dura zeci de mii de ani. Este deci clar că trebuie căutate noi metode, inovative, pentru a realiza această călătorie în timpi mult mai scurţi.

Împins de curiozitate şi de dorinţa de a contribui la realizarea acestei aventuri, un miliardar rus, Yuri Milner, a decis să investească 100 milioane de dolari pentru a studia o nouă tehnologie.

Proiectul, condus de Pete Worden, care a lucrat la NASA, se numeşte Breakthrough Starshot.

În consiliul directiv, pe lângă Milner, mai fac parte Mark Zuckerberg şi Stephen Hawking.

Care este obiectivul acestui proiect ambiţios? Cercetătorii vor să studieze modalitatea de a trimite spre Alfa Centauri o mică sondă, cu greutatea de ordinul gramelor, cu o tehnologie ce are la bază folosirea unui fascicul laser care, folosind presiunea radiaţiei, să împingă o peliculă care reflectă radiaţia, ataşată sondei. În felul acesta mica sondă ar putea să fie accelerată ajungând la o viteză echivalentă cu a cincea parte din viteza luminii (deci circa 50.000 km/s) şi să parcurgă distanţa de la Terra la Alfa Centauri în circa 20 de ani.

Pare simplu, nu?

Nu este însă deloc simplu, întrucât laserul necesar pentru a se ajunge la acesta viteză uluitoare ar trebui să aibă puterea de 100 de giga-wați. O putere foarte mare faţă de standardele laserelor existente.

Sonda ar trebui poziţionată pe orbită în jurul Pământului, de unde, cu pelicula reflectantă desfăşurată, ar trebui să fie supusă radiaţiei laser şi să accelereze la viteza necesară călătoriei.

Multe sunt problemele de rezolvat. Printre acestea: este posibil ca fascicolul laser să iasă din atmosfera terestră şi să fie focalizat cu mare precizie pe sondă? Dacă acest lucru reuşeşte, sonda ar trebui să reziste circa 20 de ani, cât durează călătoria,  parcurgând distanța la viteze uluitoare.

Cum s-ar putea comunica cu sonda? Este posibil să se calculeze traiectoria acesteia cu precizia necesară?

Fiecare dintre întrebările de mai sus nu are încă un răspuns, fiind necesar un studiu dedicat. Tocmai acesta este obiectivul proiectului Breakthrough Starshot: să studieze cum pot fi rezolvate toate aceste probleme.

Dacă se vor găsi răspunsurile, construirea unei sonde care să fie într-adevăr lansată spre Alfa Centauri va dura probabil alţi 10-20 de ani şi vor fi necesari aproximativ 100 de miliarde de dolari (cel puţin aceasta este estimarea actuală).

Va fi oare posibil ca în viitorul nu prea îndepărtat să asistăm la călătorii interstelare cu ajutorul acestor noi tehnologii? Greu de spus. Totuşi, idei precum cea despre care v-am relatat sunt realistice şi ar putea permite viitoarelor generaţii să studieze lumi extraterestre cu ajutorul sondelor şi sateliţilor, precum au fost studiate îndeaproape planetele din sistemul solar.

Cine ştie, am putea inclusiv descoperi urme de viaţă pe aceste noi planete.  Toate pânzele sus!