De multe ori, vorbind despre Univers, galaxii îndepărtate sau găuri negre, uităm că sistemul solar este, la rândul lui, extrem de fascinant şi că ascunde o serie de minunăţii care ne uimesc. Să vedem deci câteva dintre acestea, de la planeta cea mai caldă la asteroizii cei mai mari. Cine nu ştie că Pământul este a treia planetă de la Soare? Şi că Marte este planeta cea mai asemănătoare Pământului – motiv pentru care încercăm să descoperim urme de viaţă, precum bacterii, pe solul acestei planete.

 



Ştim şi că Soarele este o stea de dimensiuni medii, din fericire, întrucât dacă ar fi mult mai mare, noi nu am mai exista, iar Soarele ar fi devenit între timp o stea de neutroni sau o gaură neagră.

Sistemul solar ascunde o serie de aspecte fascinante, pe care, probabil, nu le cunoaşteţi. Să vedem în continuare câteva dintre acestea.

 



1. Care este muntele cel mai înalt descoperit vreodată în sistemul solar? Ei bine, nu este Everest – ci Olimp – nu muntele Olimp din Grecia, ci cel de pe Marte, care are o înălţime de circa 21 km, un diametru de 600 km şi este un munte tânăr, având doar 200 de milioane de ani.

2. Care este planeta cea mai caldă? Mulţi ar fi tentaţi să răspundă Mercur – fiind planeta cea mai apropiată de Soare. Desigur, pe Mercur este cald tare: temperatura ajungând până la 427 C ziua (noaptea este însă un ger năprasnic: -173 C). Planeta cea mai caldă însă este Venus, unde temperatura poate ajunge la 461 C.

3. În ciuda faptului că în sistemul solar există multe planete cu mulţi sateliţi şi mii de asteroizi, Soarele reprezintă circa 99.8% din totalul de materie.

4. Aproape toate planetele au acelaşi sens de rotaţie în jurul propriei axe. Nu însă Uranus şi  Venus. Venus are o altă caracteristică bizară: o zi venusiana durează mai mult decât un an venusian! Adică perioada de rotaţie în jurul Soarelui este de 225 zile terestre, iar cea de rotaţie în jurul propriei axe de 243 zile.

5. Sistemul solar este plin de asteroizi! Există un număr impresionant. Majoritatea sunt mici – nişte… pietre. Există însă şi asteroizi foarte mari, precum 243 Ida, care este atât de mare, încât are un satelit natural, un fel de lună proprie.

 



6. Care este planeta cu numărul cel mai mare de sateliţi? Saturn! Are circa 150 de sateliţi – în mare parte mici şi îngheţaţi. Cel mai mare satelit natural al lui Saturn este Titan.

7. Jupiter este planeta cea mai mare din sistemul solar, însă are ziua cea mai scurtă: doar 9 ore şi 55 de minute. Un an jupiterian însă durează aproximativ 10.437 de zile!

8. Care este planeta cu densitatea cea mai mică? Ei bine, Saturn. Densitatea acestei planete este mai mică decât densitatea apei. Dacă am reuşi să punem Saturn într-un enorm ocean, atunci ar pluti şi nu s-ar scufunda.

9. Plouă pe Uranus şi Neptun! Nu cu apă însă. Este probabil să plouă cu un fel de picături care au o compoziţie asemănătoare diamantelor, ţinând cont că pe aceste planete concentraţia de carbon este mare.

10. Pluto a fost retrogradată în 2008 de la statutul de planetă la cel de “planeta pitică”. Interesant este faptul că un an pe Pluto (deci o rotaţie complete în jurul Soarelui) durează cam cât 248 ani tereştri! Ceea ce înseamnă că de când a fost descoperit Pluto nu a efectuat încă o rotaţie complete în jurul Soarelui.

Sistemul solar ascunde încă multe mistere. Printre acestea poate cel mai fascinant este legat de posibilă existenţa a vieţii: sunt bacterii pe Marte? Dar pe alte planete sau pe sateliţi ai acestora?

Multe misiuni spaţiale continuă să studieze îndeaproape planetele sistemului solar şi Soarele însuşi. Aceste informaţii, pe de o parte, sunt extrem de utile pentru a înţelege mai bine originea noastră, pe de alta, pentru a descoperi eventualele pericole: de la asteroizi care s-ar putea îndrepta ameninţători spre noi, la variaţiuni, mai mult sau mai puţin intense, în activitatea Soarelui.

 

Vă invit să citiţi şi un recent interviu pe care mi l-a luat publicaţia Confluenţe literare.