Un studiu recent a ajuns la concluzia că refuzul unei prietenii pe Facebook, chiar şi atunci când este virtual, doare aproape ca un refuz făcut de o persoană reală, în lumea... reală. Citiţi detalii despre studiul în discuţie în articolul de faţă.
Facebook (cine nu cunoaşte acest nume?), această minunată, pentru unii, dar diabolică, pentru alţii, invenţie, este o reţea de socializare născută acum circa 8 ani şi care a avut imediat un enorm succes. Vorbim de o infrastructură web care ne permite să facem schimb de informaţii, senzaţii, idei şi chiar şi sentimente, o activitate consumatoare de timp, dar şi o oportunitate incredibilă. O reţea întortocheată de prietenii, de multe ori un labirint din care e greu de ieşit.
La ora actuală, circa 800 de milioane de persoane din întreaga lume sunt înscrise pe Facebook. Ba mai mult, modul în care acestea folosesc această reţea a devenit obiect de studiu pentru sociologi şi chiar şi pentru psihologi. Posibilităţile pe care le oferă sunt practic nelimitate; până la a ajunge de multe ori la excese – sunt mulţi cei care suferă de o adevărată dependenţă de Facebook.
În cadrul Facebook-ului putem avea prieteni – atât printre persoanele pe care le cunoaştem în mod direct, cât şi din categoria celor pe care nu i-am întâlnit niciodată – prieteni ai prietenilor sau, pur şi simplu, persoane care au intrat în legătură cu noi, mai mult sau mai puţin întâmplător. Astfel că există membri Facebook care au puţini prieteni, cât şi utilizatori care au sute sau chiar mii de prieteni!
Sociologii au făcut inclusiv un studiu asupra modului în care femeile şi bărbaţii tratează prietenii de pe Facebook şi au constatat că, şi din acest punct de vedere, există diferenţe.
Atunci când în lista prietenilor sunt circa 500 de persoane, de exemplu, s-a constatat că, în medie, femeile interacţionează în mod constant cu circa 48 dintre aceştia, în timp ce bărbaţii cu doar 39; femeile au un schimb de mailuri cu aproximativ 16 prieteni, iar bărbaţii cu 10 dintre aceştia. Şi lista exemplelor ar putea continua!
Interesant este şi faptul că atunci când lista prietenilor este compusă din 150 de persoane, numerele de mai sus se modifică, dar nu există o proporţionalitate! Astfel, în cazul acesta, femeile interacţionează în mod constant cu circa 22 de prieteni, iar bărbaţii cu 19. Femeile comunică prin mail cu 7 persoane, iar bărbaţii cu 5 (evident, aceste numere reprezintă o valoare medie).
Situaţia la sfârşitul lui 2011 a înscrişilor pe Facebook arată cum numărul de înscrişi din SUA, circa 157 de milioane, reprezintă 51% din populaţie; 42 milioane sunt cei înscrişi din Indonezia, circa 18% din populaţie; India avea doar 4% din populaţie înscrisă – circa 41 de milioane de persoane. Canada are un număr de înscrişi în jur de 17.6 milioane – circa 52% din populaţie, iar România 4.6 milioane de persoane. Numărul cel mai mic de înscrişi la Facebook aparţine Vaticanului – 60 de persoane (circa 7% din locuitori).
Un studiu recent a arătat cum refuzarea unei prietenii pe Facebook doare ca un refuz de prietenie în "lumea reală". Studiul, condus de Joshua Smyth, profesor la Penn State University în SUA, publicat în revista Computers in Human Behavior, arată cum ignorarea unei cereri de prietenie afectează pe cel refuzat, ducând până la o scădere a stimei de sine a acestuia.
O lume virtuală, însă cu efecte asupra lumii reale!
Ce au făcut cercetătorii? Au cerut unui grup de studenţi să descrie cum s-ar comporta în cazul în care o cerere de prietenie de-a lor ar fi ignorată – în lumea reală şi în cea virtuală; mai toţi susţineau că în cazul în care acest fenomen s-ar petrece pe Facebook nu ar avea consecinţe negative. Iată însă că puşi în faţa unei situaţii concrete, studenţii au reacţionat şi în lumea virtuală la fel ca în lumea reală. Fără ştirea lor, cercetătorii au pregătit un grup de actori care au ignorat studenţii atât în cadrul unor petreceri, cât şi pe Facebook. Cei excluşi au reacţionat negativ în ambele situaţii, experimentând senzaţii negative şi un respect de sine ceva mai scăzut.
Totuşi, din punct de vedere al lui Smith, rezultatele acestui studiu sunt totuşi pozitive, deoarece arată cum, inclusiv pe Internet, se pot stabili relaţii în care sentimentele să fie reale şi în care se dă posibilitatea unei socializări adevărate, care poate avea rezultate extrem de benefice pentru cei care participă la fenomen.
