Viitorul umanitatiiÎn ciuda pesimismului multora legat de viitorul omenirii, unii oameni de ştiinţă susţin că vom popula planeta chiar şi peste 100.000 de ani! Cum ar putea arăta urmaşii noştri îndepărtaţi? Unde şi cum vor trăi? Ce limbă vor vorbi aceştia?

 

 

 

 

Într-o serie de articole recente din New Scientist sunt prezentate o serie de ipoteze fascinante.

Este greu să ne imaginăm viitorul – mai ales în situaţia actuală, în care tot felul de probleme fac ca acest viitor să fie incert, învăluit de o ceaţă densă. Care va fi viitorul nostru economic? Vom depăşi criza actuală? Va izbucni un nou război catastrofic sau vreo epidemie mortală? Toate aceste probleme, precum şi multe altele, fac că viitorul să fie greu de imaginat pe o perioadă mai lungă de 10-20 de ani.

Ba mai mult, la Conferinţa Global Catastrofic Risk, care a avut loc la Oxford în 2008, s-a estimat probabilitatea ca omenirea să ajungă în anul 2100 ca fiind de doar 19%. Mulţi însă susţin că aceste concluzii sunt prea pesimiste.

Diverşi oameni de ştiinţă consideră că este probabil că omenirea va supravieţui mult mai mult şi visează la un viitor îndepărtat: ce va fi peste 100.000 de ani, încercând să îşi imagineze, pornind de la situaţia actuală, cum ar putea arăta lumea în anul...102.012, cum vor arăta urmaşii noştri, ce limbi vor vorbi, unde vor trăi, cum vor comunica şi multe alte aspecte la fel de importante.

Pe baza celor circa 200.000 de ani de istorie a speciei umane, astrofizicianul Richard Gott de la Princeton University estimează că omenirea ar putea supravieţui alte 7,5 milioane de ani. Desigur, dezastre naturale (asteroizi, viruşi necruţători, erupţii vulcanice) sau generate chiar de noi (războaie nucleare) ar putea distruge mare parte dintre locuitorii planetei – dar nu pe toţi cei mai mult de 7 miliarde de locuitori; cei rămaşi ar putea repopula planeta şi începe un nou ciclu evolutiv.

Dacă încălzirea globală va continua, un risc concret va fi înălţarea nivelului apelor oceanelor; oraşe precum New York, Londra sau Tokyo ar putea să dispară şi întreaga geografie să se schimbe. Regiuni care sunt astăzi neprielnice vieţii, de exemplu tundra siberiană sau cele aflate în apropierea polilor, ar putea în schimb să devină primitoare şi pline de viaţă.

Cum ar putea arăta urmaşii noştri peste 100000 de ani? Greu de spus! Totuşi, oamenii de ştiinţă, printre care şi Graham Lawton, cred că vor fi oarecum asemănători nouă – la fel cum noi semănăm cu strămoşii noştri de acum zeci de mii de ani. Deci am fi în stare să recunoaştem că aparţin speciei umane. Pe lângă oameni ar putea însă există o serie de "creaturi" artificiale – roboţi sau cyborg – asemănători nouă său complet diferiţi.

Ce limbi vor fi vorbite? Acestea ar putea să fie extrem de diferite faţă de limbile vorbite astăzi; ajunge să ne gândim că la ora actuală nu înţelegem (fără să studiem) limba latină, care a fost vorbită totuşi acum puţin timp, faţă de cei 100.000 de ani la care ne gândim.

Desigur, până atunci vom termina petrolul, gazele naturale şi cărbunele, însă vor fi găsite noi surse de energie, de exemplu în profunzimea Terrei sau chiar şi pe alte planete sau sateliţi ai acestora din Sistemul Solar. Se estimează că oamenii vor ajunge să exploreze în detaliu planetele din Sistemul Solar. E probabil, mai susţin oamenii de ştiinţă, că nu vom fi suficient de avansaţi să dăm de extratereştri şi că vom continua să ne întrebăm dacă aceştia există – asta, bineînţeles, dacă nu cumva vor veni aceştia, o specie mult mai evoluată că a noastră, să ne facă o vizită. Evident, în această situaţie lucrurile s-ar putea schimba în mod radical – în funcţie de genul de contact pe care omenirea l-ar putea stabili cu aceşti extratereştri – dar asta este altă poveste.

 

Pentru mai multe detalii citiţi seria: "Viitorul îndepărtat"

Scris de: Cătălina Curceanu
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.